„Un număr de 39 de baraje de importanţă excepţională şi deosebită (categoriile A şi B) nu erau autorizate/avizate să funcţioneze în condiţii de siguranţă. Referitor la barajele din categoriile de importanţă C şi D (baraje de importanţă normală şi redusă), la nivelul anului 2017, un număr de 982 de baraje nu erau autorizate/avizate să funcţioneze în condiţii de siguranţă, existând astfel riscul producerii unor catastrofe, cu consecinţe semnificative asupra populaţiei, proprietăţilor şi mediului”, se arată în raport.

Curtea de Conturi recomandă efectuarea tuturor demersurilor necesare în vederea funcţionării în condiţii de siguranţă a barajelor şi lacurilor de acumulare.

De cealaltă parte, Apele Române dădeau ca neautorizate aproximativ 700 de baraje, deținute în special de primării, care nu au bani să le pună în ordine. Astfel, la sfârşitul anului trecut, Administrația Națională „Apele Române ” (ANAR) arăta că, dintr-un total de 181 de baraje şi de lacuri de acumulare din categoriile de importanță A și B (adică de importanță excepțională și deosebită), 180 sunt autorizate, iar un baraj are lucrări de punere în siguranţă în execuţie, urmând a fi autorizat imediat după finalizarea și recepția lucrărilor.

În cazul micilor baraje, încadrate în categoriile de importanță C și D (de importanță normală și redusă), dintr-un total de 2.002 baraje, circa 34% sunt neautorizate. Aceste baraje neautorizate sunt deţinute, de regulă, de societăţi aflate în insolvenţă. O situație deosebită se înregistrează la autoritățile locale, cu dificultăți în asigurarea resurselor financiare și umane necesare administrării în siguranță a acestor baraje, fapt ilustrat de procentul de numai 20% de autorizare a propriilor acumulări.