Noul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi refuza, cu doar câteva ore mai devreme, ca această instituţie să joace rolul de ultim creditor al statelor din zona euro, după modelul Rezervei Federale a Statelor Unite, invocând ca argument respectarea tratatelor în vigoare. Insistând în tot dicursul său asupra necesităţii consolidării cuplului franco-german, Sarkozy a anunţat că o va primi luni, la Paris, pe Angela Merkel, cu scopul de a "avansa unele propuneri franco-germane pentru garantarea viitorului Europei".

"Franţa militează împreună cu Germania pentru un nou tratat european care să refondeze şi să regândească organizarea Europei. Mai multe responsabilităţi asumate în faţa popoarelor de către un adevărat Guvern economic, aceasta este viziunea noastră despre viitorul zonei euro şi viitoarea reformă a tratatelor", a subliniat Nicolas Sarkozy în faţa a aproximativ 5.000 de persoane, la Toulon (sud-est), informează mediafax.ro.

Polonia, care deţine preşedinţia Uniunii Europene (UE) până la sfârşitul anului, şi-a exprimat, tot ieri, dorinţa de revizuire rapidă a Tratatului european de la Lisabona, pentru a face faţă provocărilor crizei. Berlinul şi Parisul, care depun un efort să apere ameliorarea guvernanţei economice europene şi să calmeze nervozitatea pieţelor europene, au păreri divergente asupra căii de urmat.

Astăzi este aşteptată o poziţie a cancelarului german Angela Merkel în faţa Bundestagului (Camera inferioară a Parlamentului), referitoare la propunerile Germaniei asupra noului tratat.

Germania, care vrea să impună o disciplină bugetară de fier membrilor zonei euro, refuză, în schimb, o solidaritate financiară între europeni, pe care francezii o reclamă prin intermediul BCE, emiterii de euroobligaţiuni sau unei consolidări a fondurilor de salvare a zonei euro. Însă joi dimineaţa, Mario Draghi a reafirmat că BCE refuză să joace rolul de scut în faţa crizei, oferind totuşi o poartă deschisă în acest sens. "Există un tratat. Nu trebuie să cerem BCE să facă lucruri în afara tratatului", a subliniat el în faţa membrilor Parlamentului European (PE), la Bruxelles, sugerând totodată că BCE ar putea să facă mai mult dacă Guvernele statelor din zona euro adoptă un pact bugetar cu scopul de a evita o repetare a crizei actuale.

"BCE este independentă. Aşa va rămâne. Sunt convins că în faţa riscului deflaţionist care ameninţă Europa, Banca Centrală va acţiona", i-a replicat ieri seara Nicolas Sarkozy.

Preşedintele francez a lansat, de asemenea, un apel la o "refondare" a UE pe principiul unei "mai mari discipline", cu scopul de a înfrunta criza, şi al adoptării a şi mai multe decizii "cu majoritate calificată", refuzând totodată un "marş spre (un caracter) mai supranaţional" al blocului european.

"Ceea ce s-a făcut pentru Grecia, într-un context foarte particular, nu se va repeta", iar niciun stat din zona euro nu va mai fi, de-acum, "pus în incapacitate de plată", a promis Sarkozy, referindu-se la un ajutor excepţional acordat de UE pentru a evita falimentul acestei ţări. Sarkozy a apreciat că se anunţă "un nou ciclu economic", care "va fi un ciclu de reducere a datoriilor", apt să încline "balanţa economiei spre muncă şi producţie".

Preşedintele francez a apreciat, de asemenea, că este necesar ca Acordul Schengen privind libera circulaţie în interiorul spaţiului european să fie "regândit". O "Europă care aplică în interior principiul liberei circulaţii şi care nu îşi controlează frontierele externe, un asemenea lucru nu mai poate dura", a spus el.