O parte dintre aceste planuri au mai fost propuse sub diferite forme cu mai bine de zece ani în urmă, însă au rămas neatinse. Acum strategia redactată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) îşi propune să implementeze aceste proiecte până în 2035.

Printre transformările notabile dorite la nivelul Bucureştiului se numără „dezvoltarea localităților înconjurătoare și crearea de noi zone urbane cu funcție dominantă de locuire, localizarea unor importante firme comerciale cu o importantă forță de muncă, precum și intensificarea fluxurilor comerciale și umane în întreaga zonă funcțională urbană“, se arată în strategia MDRAP.

Planul de acţiune al Ministerului cuprinde următoarele 24 de puncte majore:

1. Construcţia Autostrăzii de Centură a Municipiului București (tronsoanele Centură Nord și Centură Sud);

2. Finalizarea tronsonului A3 București (Șos. Petricani) – Centura București;

3. Extinderea transportului public în comun în județul Ilfov, prin înființarea de linii preorășenești operate cu autovehicule ecologice;

4. Extinderea rețelei de transport cu metroul (Piața Unirii – Bragadiru, Eroii Revoluției – Gara Progresul, Piața Universității – Pantelimon, Piața Unirii – Voluntari, Piața Victoriei – Aeroport “Henri Coandă” Otopeni, Gara de Nord – Eroii Revoluției, Gara Basarab-Dristor, Piața Universității – Drumul Taberei);

5. Implementarea unui sistem inteligent de management al traficului;

6. Construcția de parcări subterane (Sala Palatului, Tonitza, Domnița Bălașa, Piața Constituției, Pod Izvor, Grădina Icoanei, Uranus-Piața Rahovei);

7. Închiderea inelului median de circulație la zona Nord – Autostrada Urbană Lacul Morii – Șoseaua Colentina;

8. Construția de facilități de tip “park and ride” (Pantelimon, Băneasa);

9. Construcția unui tunel subteran sub Palatul Parlamentului (conexiune Bd. Vasile Pârvan – Calea Rahovei);

10. Amenajarea de piste de biciclete și înființarea de centre de închiriere a bicicletelor;

11. Achiziționarea de mijloace de transport în comun ecologice (tramvaie, troleibuze, autobuze ecologice, vagoane de metrou);

12. Construcția Canalului Dunăre-București și a porturilor Glina și 1 Decembrie;

13. Regenerarea urbană a Cheiului Dâmboviței;

14. Regenerarea spațiilor urbane de pe Bulevardul Unirii;

15. Reabilitarea și valorificarea turistică a centrului istoric al Municipiului București, inclusiv amenajarea de spații culturale și pentru industrii creative;

16. Construcția triunghiului feroviar Gara de Nord – Gara Obor – Gara de Sud, cu reconfigurarea și modernizarea Gării de Nord și construcția de tuneluri subterane între cele 3 stații;

17. Reabilitarea centurii feroviare a Municipiului București;

18. Construcția unui nou Aeroport Internațional în zona de sud a Municipiului București;

19. Înființarea și operaționalizarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară “Zona Metropolitană București”;

20. Înființarea de parcuri științifice și tehnologice: Măgurele, Otopeni, Popești-Leordeni, Chiajna, Berceni, Băneasa, Văcărești;

21. Înființarea de parcuri industriale și logistice: Otopeni, Adunații-Copăceni, 1 Decembrie, Budești;

22. Amenajarea de zone de agrement: Snagov, Comana, Scroviștea, Mihăilești;

23. Reabilitarea siturilor contaminate și reconversia lor funcțională: Glina, Canal Argeș, Pantelimon;

24. Plantarea unei centuri verzi a Municipiului București (Lunca Argeș, Dâmbovița).

În urma unei analize, MDRAP a identificat faptul că nevoia de investiţii în dezvoltarea teritorială a ţării depăşeşte suma de 125 mld. euro. România ar putea atrage pentru proiectele propuse circa 19,5 mld. euro din fonduri europene pe exerciţiul financiar 2014-2020, la care se adaugă bani de la bugetul de stat şi de la bugetele locale în valoare de 22,3 mld. euro, împrumuturi de 5,3 mld. euro şi bani din parteneriate public-private în valoare de 3,1 mld. euro. Totuşi, pentru a-şi îndeplini planul, statul are nevoie de un surplus de finanţare de 76,1 mld. euro, potrivit documentului citat.