69 de eurodeputați – în esență de stânga și ecologiști – au semnat o petiție pe 16 iulie urmărind să reînvie proiectul de taxă pe tranzacțiile financiare și cer ca aceasta să fie la înălțimea provocărilor crizei sanitare. Germania, care asigură președinția rotativă a Uniunii Europene de la 1 iulie, s-a angajat să instituie această TTF europeană, transmite Les Echos.

Acest sprijin al Berlinului nu este nou. În decembrie 2019 deja, o inițiativă franco-germană prezentată de Olaf Scholz – ministrul german de finanțe – încercase să relanseze acest proces. Dar numai 10 state europene (Germania, Franța, Italia, Austria, Belgia, Grecia, Potugalia, Slovacia, Slovenia, Spania) ar fi implicate.

Ambiții reduse

Această idee poate reapărea astăzi deoarece britanicii, mereu împotriva acestei taxe, sunt de acum absenți de la dezbateri. Dar noul proiect are obiective mai puțin ambițioase decât în 2011.

Doar cumpărarea de acțiuni ale marilor societăți, cu o capitalizare la bursă de 1 miliard de euro și mai mult, ar fi impozitate cu 0,2%. Tranzacțiile pe obligațiuni sau produse derivate nu ar intra în discuție și alte operațiuni financiare ar putea fi exceptate. Calibrată astfel, TTF ar putea aduce 3,5 miliarde de euro, departe de cele 35 de miliarde avute în vedere în 2011.

Primul pas

Franța și Germania consideră totuși că ar fi vorba de o evoluție pozitivă în direcția unui federalism european. TTF ar putea constitui chiar o parte a resurselor pentru un viitor buget european. Ea riscă totuși să se lovească de rezistența actorilor de pe piață, în momentul în care Bruxellesul vrea să întărească rolul piețelor financiare în Europa.

Mai larg, Uniunea Europeană se gândește la o serie de dispozitive fiscale pentru a-și finanța planul de relansare. Ea intenționează în special să creeze o taxă carbon la frontiere, o taxă “GAFA” pe giganții digitali sau o taxă pe multinaționalele care profită cel mai mult de avantajele Uniunii. Deja, o “taxă pe plastic” va fi pusă în aplicare începând de la 1 ianuarie 2021.