Petrolul a atins miercuri un maxim pentru ultimele 11 luni, informează Reuters. Creșterea se datorează anunțului privind stocurile de țiței și benzină din SUA, care au alimentat speranțele de recuperare a cererii, în condițiile în care OPEC + a prognozat că piața va fi deficitară în 2021, informează Agerpres.

Mai exact, potrivit sursei citate, Petrolul Brent a crescut cu 48 de cenți, sau 0,8%, până la 57,94 dolari pe baril, cel mai mare de la sfârșitul lunii februarie 2020.

Referința americană West Texas Intermediate (WTI) a urcat 34 de cenți, sau 0,6%, până la 55,10 dolari pe baril.

De menționat este faptul că piața a fost susținută și de știrile că democrații din Congresul SUA au făcut primii pași pentru finalizarea planului de ajutor pentru coronavirus propus de președintele Joe Biden, de 1,9 trilioane de dolari, fără sprijinul republicanilor.

Asociația industriei petroliere API a raportat că stocurile de țiței din SUA au scăzut cu 4,3 milioane de barili în săptămână care s-a încheiat pe 29 ianuarie.

De cealaltă parte, stocurile de benzină au scăzut cu 240.000 de barili, sfidând așteptările analiștilor. Prețurile au fost, de asemenea, susținute de cea mai recentă evaluare a Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol, care avansează ipoteza unui deficit permanent de petrol pe tot parcursul acestui an.

Petrolul, protejat de Joe Biden

În urmă cu câteva zile, preşedintele american Joe Biden urma să anunțe o serie de măsuri împotriva forajelor de petrol şi de gaze pe terenurile şi în apele federale, conform mai multe media şi unui memorandum al Casei Albe, relatează AFP.

Mai exact, se pare căaAdministraţia Biden a redactat un text care impune un moratoriu asupra acordării de noi concesiuni pentru foraje de petrol şi de gaze pe terenurile şi în apele care aparţin guvernului, conform Washington Post.

Deşi nu va avea un impact asupra concesiunilor deja acordate, moratoriul îi va permite lui Biden să îşi respecte una din promisiunile din campanie. Totodată, SUA ar urma de asemenea să se angajeze să prezerve integritatea a 30% din pământurile şi apele federale până în 2030, cu scopul de a opri reducerea biodiversităţii, conform mai multor media americane.

De menționat este faptul că aproape un sfert din emisiile de dioxid de carbon din SUA provine din energie produsă pe terenuri federale, se arată într-un raport guvernamentale din 2018.

Acordarea de concesiuni de petrol, de gaze sau de extracţie de cărbune a generat venituri de aproape 11,7 miliarde de dolari pentru guvernul american în 2019, conform cifrelor Departamentului de Intern.

Prin această serie de măsuri, Biden se apropie astfel în mod concret de obiectivul său de renunţare progresivă la energii fosile şi de obţinerea unei neutralităţi în materie de emisii de carbon în sectorul energetic până în 2035 şi la nivelul întregii economii până în 2050.

Însă unele asociaţii de mediu, cum ar fi ONG-ul Oceana, vrea ca noul lider de la Casa Albă să meargă şi mai departe şi să transforme moratoriul asupra forajelor într-o interdicţie permanentă.

“Protejându-ne permanent coastele de foraje poluante în plină mare şi privilegiind surse regenerabile de energie, cum este cea eoliană în mare, putem simultan să combatem schimbarea climatică şi să garantăm o economie verde pentru litoralurile noastre”, a explicat Diane Hoskins, purtătoare de cuvânt a Oceana pe acest subiect.

Proiectul prezidenţial a stârnit critici puternice şi în industria de energii fosile.

“A limita exploatarea (de energii fosile) pe terenurile şi în apele statului înseamnă nimic mai puţin decât o politică ce urmăreşte să crească importul de petrol”, a spus Mike Sommers, preşedintele celei mai mari federaţii de profesionişti în industria de petrol şi gaze din SUA.