Înainte de a motiva de ce consideră că ultima conferință de presă a lui Nicușor Dan, Petre Roman a notat că este importat în a răspunde atacului său.

”Ultima conferință de presă a candidatului Nicușor Dan este o diversiune și nimic altceva. Însă înainte de a vorbi despre ce a motivat diversiunea am obligația de a răspunde atacului său, pentru a nu lăsa niciun fel de umbră asupra candidaturii Gabrielei Firea.”, se arată în începutul mesajului său.

Ce se mai arată în mesajul său

”Dosarul acuzării formulat de Parchetul Militar cu privire la evenimentele din 13-15 iunie 1990, a fost în întregime trimis de Camera preliminară a Înaltei Curți de Casație și Justiție înapoi către Parchet pentru grave vicii de fond în formularea acuzațiilor.

Nu există niciun fel de dovezi cu privire la implicarea mea personală sau a guvernului pe care îl conduceam în ce privește venirea minerilor în București în ziua de 14 iunie 1990.

Nu există niciun fel de dovezi cu privire la vreo intenție a mea sau a guvernului de a declanșa o campanie sau acțiune de ” reprimare violentă” a protestatarilor din Piața Universității.

În acel moment niciun partid politic din opoziție nu mai participa la protest ca urmare a faptului că după alegerile din 20 mai 1990 urma să se deschidă primul parlament liber ales după 50 de ani de dictaturi( fascistă și comunistă).

În ziua de 13 iunie, după intervenția forțelor de ordine publică cerută și justificată de Procurorul General al României Gheorghe Robu și aprobată de mine ca Prim-Ministru, unii protestatari au luat cu asalt și au incendiat Poliția Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

Au fost momente de violență extremă, care au creat panică și haos în mai multe zone ale capitalei. Faptele au fost relatate cu precizie și claritate în ziarul ”România Liberă”, în numerele din 22,23,24 iunie 1990. Acest ziar reprezenta atunci opțiunea opoziției politice( PNȚCD, PNL, PSDR).

Intervenția Poliției a fost neprofesionistă și, în unele cazuri neconformă cu cerințele legale. S-au operat unele arestări fără mandat eliberat de procuror. În acea zi s-au înregistrat trei morți din rândul atacatorilor asupra Ministerului de Interne și Televiziunii. Toate aceste trei cazuri au fost ulterior cercetate și supuse actului de justiție, urmate de sentințe de condamnare.

În ziua următoare au sosit în București circa 8000 de mineri instigați la această acțiune de elemente locale în Valea Jiului ale fostei Securități, pe fondul imaginilor de extremă violență din ziua anterioară difuzate de TVR.

Au urmat scene de o nouă violență, absolut nejustificate, în care minerii au atacat oameni complet nevinovați, dar și sediile unor partide din opoziție sau ale unor ziare. Am decis destituirea ministrului de interne și numirea unui nou ministru, căruia i-am ordonat să restabilească ordinea, să reia dialogul cu reprezentanții politici din opoziție și să elibereze pe cei reținuți în ziua precedentă. În tot acest timp am avut un contact permanent cu liderii opoziției politice, care îmi cereau să le asigur protecția și pentru a asigura revenirea la legalitate și normalitate democratică.

În ziua de 16 iunie am afirmat în cadrul unei conferințe de presă cu agenții străine prezente în România, că violențele și dezordinele provocate de mineri au fost opera unor elemente ale vechii Securități cu puternice influențe atât în Poliție cât și SRI. În fapt, actiunea minerească instigată a avut intenția(cel puțin) de a zădărnici mersul reformei lansată deja de mine la sfârșitul lunii aprilie 1990.

Lucrul a fost pe deplin confirmat de mineriada de la sfârșitul lui septembrie 1991, mai mare și mai violentă decât cea din iunie 1990, care a dărâmat printr-o lovitură de stat guvernul condus de mine,  liber ales de Parlament la 29 iunie 1990, adică la doar două săptămâni după mineriadă.

Trebuie să reamintesc că la votul din 29 iunie din Parlament nu s-a înregistrat niciun vot împotriva numirii mele ca Prim-Ministru ci doar câteva abțineri din rândul celor 59 de senatori și deputați ai opoziției. Am avut parte de numeroase elogii ale opoziției pentru programul de reformă anunțat ca Program al Guvernului la investire.

Față de aceste adevăruri ce pot fi oricând documentate este evident că Nicușor Dan nu are decât scopul de a se salva din situația de o extremă gravitate pentru un om politic, anume trafic de influență în formă agravantă.

Dacă ar fi avut o minimă atitudine morală ar fi evitat să adopte împotriva mea poziția întrutotul asemănătoare celebrei fraze a lui Lenin ”nu contează dacă cineva este sau nu vinovat; contează că noi am decis aceasta”. Nicușor Dan este matematician și va înțelege ușor ceea ce trebuie să precizez tot ca fizician cu o îndelungă practică matematică.

Dumnealui are o problemă extrem de complicată ca urmare a repetatelor sale intervenții în favoarea unui om care comisese grave fărădelegi, sancționate de justiție. Credibilitatea sa politică și pur și simplu umană s-a evaporat. Aceasta este o problemă fără soluție. Fiindcă nu are cum să se salveze pe sine, Nicușor Dan este evident în imposibilitate de a salva ceva, oricât de mic, pentru București.”, se arată în răspunsul lui Petre Roman.

Sursă foto: INQUAM/Octav Ganea