Potrivit publicației americane NationalInterest, la fiecare câțiva ani dovezile apar la o penetrare cibernetică majoră a rețelelor americane și fiecare ca de atac determină un val de apeluri privind reacția cu represalii dure. Așa s-a întîmplat și zilele trecute, când SUA s-a confruntat cu operațiunea „ SolarWinds”, o serie de atacuri severe ale hackerilor asupra mai multor organizații publice și private din SUA.

Un atac care nu e decât o repetare a ciclului de atacuri reluate la nesfârșit, de când s-a descoperit intruziunea Rusiei, cu a sa„Moonlight Maze”, din anii 1990. Și care a dat startul unei noi ere a ciberspionajului. Congresmanii afirmă și de această dată că operațiunea ”SolarWinds” reprezintă un enorm eșec al serviciilor de informații.

Se pare că hackerii au introdus în rețele un malware pe care l-au creat, numit Sunburst, profitând de o slăbiciune a soft-ului Orion al SolarWinds, soft folosit la supervizarea rețelelor informatice.

Președintele ales Joe Biden a promis că America nu va sta cu mâinile-n sân în timp ce țara noastră este atacată și că oricine se află în spatele atacului nu va rămâne nepedepsit.

Dar prevenirea acestui tip de atacuri s-a promis de autorități și după ultima intruziune a hackerilor. În urma atacurilor cibernetice, de către Rusia, a campaniilor politice americane și a sistemelor de vot, în 2016, urmate de semne că rușii au pătruns și în sistemele de control ale unor centrale electrice americane, strategii americani au decis că doar să se joace de-a apărarea cibernetică și să impună economice și juridice împotriva adversarilor străini nu rezolvă nimic, notează NI.

Decalajul dintre capacitățile hackerilor și apărarea cibernetică a ajuns atât de mare încât o strategie bazată pe apărare și pedepse nu mai este eficientă. Protejarea rețelelor americane a necesitat o nouă abordare. Această strategie de apărare a fost politica oficială a SUA din 2018, iar oficialii administrației Trump au susținut că a contribuit la limitarea interferenței în alegerile din toamnă.

Dar recenta „Solar Winds” sugerează că Statele Unite trebuie să facă mai mult pentru a gestiona și stabiliza concurența cibernetică cu Rusia și alți inamici online.

Mai mult, tehnologia cibernetică estompează liniile care separau odinioară spionajul și războiul. Pe vremuri, SUA și Uniunea Sovietică foloseau agenți umani, imagini prin satelit și interceptări de semnale pentru a colecta informații despre partea adversă. Astăzi, colectarea se face prin spionaj cibernetic, dar aceasta e o formă de colectare de informații care poate fi folosită și pentru atacuri militare non-cinetice.

A amenința Moscova că și SUA pooate pune în pericol sistemele rusești este o parte necesară a soluției. De aceea, America nu se poate baza doar pe măsurile de descurajare și de reținere reciprocă. Trebuie slăbită legătura periculoasă dintre spionajul cibernetic și sabotajul cibernetic prin întărirea infrastructurii noastre critice și prin reducerea dependenței noastre de rețelele digitale.

Crearea a unor „manuale de rezervă” pentru GPS și sisteme de generare a energiei electrice, tabulatoare de vot, sateliți de avertizare timpurie, controale ale armelor și alte echipamente critice ar reduce interesul adversarilor noștri de a le viza cibernetic și ne-ar spori încrederea că nu suntem vulnerabili în fața unor sabotaje.