Blocajele au ajutat mult în cazul focarului din Wuhan, dar au lăsat loc și multor întrebări despre cât a știut Beijingul despre COVID-19 și pericolul pe care îl reprezenta pentru omenire.
Cercetătorii de la Centrul chinez pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CCDC) și Universitatea din Oxford au examinat datele oficiale ale registrului deceselor în perioada 1 ianuarie – 31 martie. În acea perioadă, rata mortalității în Wuhan a fost cu aproximativ 56% mai mare decât în mod obișnuit.
În schimb, în afara Wuhan, rata mortalității a fost mai mică și cu aproape 35%. Asta i-a făcut pe autorii studiului să sugereze că blocările la nivel național au contribuit la reducerea numărului de decese din alte cauze majore, precum pneumonia și accidentele de circulație.
„Cu excepția Wuhan, nu s-a constatat nicio creștere a mortalității în cele trei luni de focar COVID-19 în alte părți ale Chinei”, spun cercetătorii. „Ratele scăzute ale deceselor care nu sunt legate de COVID-19 ar putea fi atribuite schimbărilor de comportament asociate în timpul lockdown-ului”, adaugă aceștia.
Alte cercetări locale au indicat că numărul real al purtătorilor de virus ar fi putut fi mult mai mare decât s-a crezut. Un studiu recent al CCDC a descoperit că aproximativ o jumătate de milion de locuitori din Wuhan ar fi putut fi infectați cu virusul, adică de zece ori mai mulți decât s-a raportat.
Testele au arătat că 4,4% dintre indivizi aveau anticorpi la coronavirus. Prezența unor astfel de anticorpi înseamnă că aceștia, la un moment dat, au fost purtători ai virusului.
Același studiu a indicat că rata infectărilor în Wuhan a fost semnificativ mai mare decât în alte orașe și provincii importante. Astfel, doar 0,44 la sută dintre locuitorii Hubei aveau anticorpi.
