Aceste manevre, care se vor încheia în data de 20 iulie, implică 160000 de soldaţi şi aproximativ 5000 de tancuri şi blindate pe întreg teritoriul Siberiei şi al Extremului Orient, într-o imensă demonstraţie de revigorare a puterii militare a ţării. La manevre, care au început vineri şi vor continua în această săptămână, vor mai participa nu mai puţin de 70 de vase ale flotei Pacificului din Rusia şi aproximativ 160 de avioane de luptă şi elicoptere.

Vladimir Putin a asistat la câteva dintre aceste exerciţii pe Insula Sahalin, din Pacific, unde mii de soldaţi au fost aduşi de pe întregul continent. Preşedintele rus a apărut alături de întreaga ierarhie militară, din care s-au remarcat mai ales ministrul apărării, Serghei Şoigu, şi şeful Statului Major Interarme, Valeri Gherasimov.

Modernizarea de după 1997

De câţiva ani, instrucţia militară la scară mare s-a îndesit. Începând din 2013, aceasta este cea de-a treia serie de manevre-surpriză. Manevrele precedente au avut loc spre sfârşitul lunii martie în regiunea sudică a Mării Negre, atunci participând 7000 de soldaţi, 30 de vase de război şi sute de aparate militare de diverse tipuri. Obiectivul unor asemenea manevre este acela de a testa forţa de reacţie şi capacitatea operaţională a forţelor armate ruse într-o regiune care pentru această ţară reprezintă o prioritate strategică.

Forţele armate trec printr-un proces de transformare care a început în 1997 şi care ar urma să le facă mai performante şi mai capabile să satisfacă ambiţia preşedintelui Putin de a-i reda Rusiei statutul de putere mondială şi regională, pericilitat de prăbuşirea Uniunii Sovietice şi de evenimentele care au urmat.

Această modernizare se axează pe trei piloni: "reducerea efectivelor, profesionalizarea personalului şi achiziţionarea unui armament de ultimă oră". În privinţa acestui ultim punct, în perioada 2011 – 2020 se vor cheltui 20000 de miliarde de ruble (468 de miliarde de euro), astfel încât 70% din dotare să fie de dată foarte recentă. O parte din acest armament va fi folosit în Extremul Orient.
În anul 2012, în Pacific a fost pus deja în funcţiune un nou submarin nuclear (SNLE) de tip Borei, flota din această regiune contând acum pe 28 de submarine şi mari vase de suprafaţă, potrivit unei publicaţii specializate în flotă de luptă din 2012.

Mesaje transmise altor ţări

Aceste manevre nu îi lasă indiferenţi pe vecinii din imediata apropiere a Rusiei. Coreenii şi japonezii au ordonat decolarea de urgenţă a avioanelor lor de vânătoare de tip F-15 care să supravegeze mai ales bombardierele ruseşti cu rază lungă de acţiune TU-95, folosite în cadrul manevrelor aeriene.

Desigur, ministrul adjunct al apărării, Anatoli Antonov, i-a asigurat, luni, pe ataşaţii militari străini că manevrele se înscriu în cadrul unor exerciţii regulate ale trupelor. El a declarat că Rusia şi-a avertizat vecinii înaintea începerii manevrelor şi a oferit informaţii detaliate mai ales Chinei, în conformitate cu un acord din 2004, care prevede un schimb reciproc de informaţii cu privire la activitatea militară de-a lungul frontierelor comune, măsurând 4300 de kilometri. Potrivit declaraţiilor sale, manevrele nu sunt îndreptate împotriva vreunei ţări.
Relaţiile economice şi militare dintre Rusia şi China sunt strânse, după cum au demonstrat-o şi manerele navale comune din cadrul programului "Marea comună 2013", desfăşurat în Marea Japoniei unde, între 8 şi 10 iulie, au fost mobilizate 19 vase şi în jur de zece avioane.

Partea navală a manevrelor actuale s-ar adresa Japoniei şi aliatului său american, asta însemnând că se poate conta încă pe forţa navală rusească.
Kosntantin Sivkov, un ofiţer în retragere din cadrul Statului Major al Armatei Ruse, a declarat în cotidianul "Nezavisimaia Gazeta" că manevrele din Sahalin ar simula o ripostă la un eventual atac al forţelor japoneze şi americane", estimează ziarul "The New York Times". Acelaşi cotidian aminteşte că Rusia are mari diferende de ordin teritorial cu Japonia pe tema Insulelor Kurile, pe care Tokyo la numeşte "Teritoriul din Nord", aflat la mică distanţă de Sahalin, iar această dispută este un obstacol în calea unei reale normalizări a relaţiilor dintre Japonia şi Rusia. De altfel, pe aceste insule situate la nord de Insula japoneză Hokkaido, sunt mobilizaţi aproximativ 35000 de militari ruşi.
În această situaţie, "mesajele" sunt oare suficiente? Demonstraţia de forţă va fi convingătoare? Pe plan intern, s-ar putea ca militarii şi populaţia, îngrijoraţi de pălirea măreţiei ruse, să se simtă încurajaţi. Dar anumiţi observatori militari, inclusiv cei ruşi, estimează că fosta "armată roşie" mai are un drum lung de parcurs până să ajungă din nou la gloria, dar mai ales la profesionalismul pierdut cu începere din 1991.