Primarul municipiului Sighişoara, Ovidiu Mălăncrăvean, a anunţat, miercuri, că oraşul său a primit Certificatul de onoare pentru anul 2018 de la Organizaţia Oraşelor Patrimoniu Mondial.

„Regis Labeaume, preşedinte al Organizaţiei Oraşelor Patrimoniu Mondial, a transmis Municipiului Sighişoara o scrisoare prin care îşi exprimă bucuria că Sighişoara, inclusă în Lista Patrimoniului Mondial în anul 1999, se numără printre membrii de onoare ai organizaţiei. Sighişoarei i-a fost acordat şi Certificatul de membru de onoare pentru anul 2018”, a anunţat Ovidiu Mălăncrăvean, într-un comunicat de presă.

Centrul istoric al oraşului Sighişoara a fost inclus în lista Patrimoniului Mondial în anul 1999, în cadrul celei de-a 23-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial, după ce a îndeplinit o serie de criterii.

Conform site-ului Turism Sighişoara, la includerea în Patrimoniul UNESCO a centrului istoric s-a luat în calcul faptul că un oraș ca Sighişoara este o mărturie remarcabilă a culturii saşilor transilvăneni, cultură care se desăvârşeşte după o perioadă de 850 de ani de existenţă şi care se va perpetua mai ales prin monumentele sale arhitecturale şi urbanistice şi că este un exemplu remarcabil de mic oraş fortificat într-o zonă de frontieră între cultura latină a Europei Centrale şi cultura bizantină, ortodoxă, a Europei de Sud-Est.

„Procesul de emigrare a saşilor, aparent imposibil de stăvilit, dispariţia păturii sociale care a creat şi menţinut tradiţiile culturale ale regiunii, toate acestea pun în pericol supravieţuirea patrimoniului lor arhitectural. Aşezarea se caracterizează printr-o mare densitate a clădirilor cu valoare de monument istoric ce constituie ansambluri expresive prin relativa diversitate a tipologiei. Continuând să fie locuit şi în zilele noastre, centrul istoric Sighişoara se defineşte ca cel mai reprezentativ sit urban medieval din Transilvania datorită faptului că, în comparaţie cu orice alt oraş istorice din România, centrul istoric Sighişoara şi-a păstrat în cea mai mare parte nealterate de-a lungul timpului organizarea spaţiului urban (reţea stradală, parcelar) şi calitatea arhitecturală a construcţiilor ce o compun”, mai precizează site-ul citat.