La nouă ani de la înfiin­ța­rea Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezas­tre­lor( PAID), România nu reușește să iasă din situația paradoxală în care zonele mai puțin expuse la calamități sunt mai asigurate, iar locuitorii din județele expuse semnificativ aproape că nu au auzit de asigurarea locuinței. 

Este una dintre concluziile analizei realizate de Capital pe baza datelor oficiale publicate de-a lungul timpului de specialiștii în domeniu, de asigurători și de instituțiile specializate.

 
În prezent, arată datele PAID, sub 1,7 milioane de locuințe din România, adică circa 19% din total sunt asigurate împotriva riscurilor de cutremur, inundație și alunecări de teren. Este unul dintre cele mai mici procente din Europa și, mai grav, el arată o scădere drastică a numărului de locuințe asigurate, de la circa 39% în 2009. 

Multe dintre județele expuse la calamități, unde locuințele au suferit daune importante din cauza cutremurului sau inundației, au un nivel de asigurare aproape neglijabil. 

Defapt, cele mai multe județe din România se află sub media de cuprindere în asigurare. Mai precis, 27 de județe din 40 au mai puțin de 19% din locuințe asigurate, în timp ce doar 13 sunt peste 19%. Aproape întreg sudul țării, zonă în care precedentele cutremure și inundații au provocat daune importante este expus în caz de calamitate, cu un procent de asigurare sub media pe țară. În aceeași situație sunt și cele mai multe județe din Moldova. 

Paradoxal, cele mai asigurate județe sunt cele din Ardeal și Banat, acolo unde riscul de cutremur este limitat, iar cel de inundație cel mult moderat. Dacă în cazul Clujului (21%), al Aradului( 19%) sau al Timișului (30%), gradul de cuprindere ridicat este explicabil, așa cum spun și asigurătorii, de veniturile populației, care sunt peste media țării, atunci când vine vorba despre Bistrița Năsăud, Covasna sau Mureș, nici măcar această explicație nu mai este valabilă. 

 

În cele trei județe, venitul mediu este cel mult apropiat de media pe țară. În aceste cazuri, explicația avansată de specialiști ține de o mai veche cultură a asigurărilor, generată și de apropierea de țările din vest. 
Județelor din Ardeal li se adaugă, în topul asigurărilor, Bucureștiul, Constanța și Prahova. În capitală, peste 38% din locuințe sunt asigurate, dar acest procent este în primul rând rezultatul faptului că majoritatea caselor sunt luate pe credit, iar băncile își obligă clienții să asigure locuința ipotecată. 

De partea cealaltă, județe ca Vrancea (15%), Buzău(15,6%) sau Vaslui (8%), aflate în centrul zonei de unde au pornit cele mai distructive cutremure din România par să fie expuse total. Riscurile sunt cu atât mai mari cu cât în cele două județe au loc aproape anual și inundații majore. 

Cea mai tristă situație este însă în partea de sud, mai ales în Oltenia, unde există județe în care procentul caselor asigurate este neglijabil. În Teleorman, de exemplu, județ din care face parte Zimnicea, singurul oraș distrus aproape total de cutremurul din 1977, gradul de asigurare este doar 15%. În Olt și Mehedinți, județe cu risc de cutremur și mai ales cu risc de inundație mare, doar 8% din case au asigurare în timp ce Gorj sunt sub 9%, în Dolj 13%, iar în Ialomița 12%.

Ce ar însemna un cutremur  ca cel din 1977?

Pierderi financiare de peste 4,5 miliarde de euro. „Calculele realizate în baza modelelor de risc acceptate la nivel internațional arată că, în cazul unui cutremur similar celui din 1977, doar Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor ar trebui să achite aproximativ 775 de milioane de euro“, a arătat, la o conferință de presă, Maya Popovic, director executiv la Willis Re, unul dintre marii reasigurători ai lumii. 

 

Acest scenariu, explică Nicoleta Radu Neacșu, directorul general al PAID, a fost construit în funcție de caracteristicile clădirilor și ale pieței de asigurări din România. În baza calculelor privind expunerea la risc, PAID achiziționează, anual, programe de reasigurare. În prezent, acoperirea totală se ridică la 900 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că, pe un scenariu moderat, PAID se așteaptă să plătească cel mult 900 de milioane de euro. Atenție, însă, PAID se referă doar la expunderea pe care o are, adică sub 20% din totalul locuințelor. 

Extrapolând, pagubele generate de un cutremur ca cel din 1977 ar putea ajunge la de cel puțin cinci ori suma reasigurată de PAID, adică circa 4,5 miliarde de euro. 

Mai mult decât atât, într-un scenariu negativ, PAID ar putea avea de achitat daune de circa 1,6 miliarde de euro. 
Un astfel de model a aplicat ASF atunci când a calculat solvabilitatea firmelor de asigurare în cazul unui cutremur major, adăugând ipoteza că nu toți reasigurătorii își vor îndeplini obligațiile.

Reasigurarea este un produs pe care firmele de asigurare îl accesează în același scop în care clienții lor cumpără polițe de asigurare, adică să se protejeze de riscuri, în cazul de față riscul de plată a daunelor. Indirect, după încheierea acestui contract, clienții PAID devin și clienți ai reasigurătorilor, care își asumă toate obligațiile PAID după depășirea pragului de 4 milioane de euro.

Cum ar putea crește numărul locuințelor asigurate

Noua lege privind asigurarea obligatorie a locuinţei va permite brokerilor de asigurare să vândă direct poliţele și astfel să crească numărul locuințelor asigurate şi, mai mult, ar putea aduce o lărgire a ariei de riscuri pe care cea mai ieftină asigurare de locuinţă din România le acoperă. Aceasta se va întâmpla, însă, doar dacă Guvernul va încheia analiza şi va reuşi să trimită către Parlament noua lege.

 

În prezent, spun surse oficiale pentru Capital, proiectul de lege se află pe traseul de aprobare în diverse ministere şi nu există foarte multe şanse ca ea să fie adoptată până în vară.

Acelaşi act normativ, transmis de Autoritatea de Supraveghere Financiară Guvernului încă din toamna anului trecut, propune, de asemenea şi introducerea posibilităţii ca acţionari ai Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) să fie şi firme care nu activează în domeniu. PAID este singura firmă autorizată să vândă asigurarea obligatorie de locuinţă şi are, în prezent, ca acţionari 12 firme de asigurare, dintre care două sunt în faliment.

De partea cealaltă, lărgirea numărului de acţionari este un deziderat foarte important pentru viitorul PAID, organism construit special pentru a creşte numărul de locuinţe asigurate, dar a cărui apariţie a avut exact efectul invers, având în vedere că în prezent sunt asigurate sub 20% din case, faţă de aproape 40% în 2009.

Pentru a îşi putea creşte vânzările, PAID are nevoie de o majorare de capital, în condiţiile în care trebuie să respecte aceleaşi norme de solvabilitate ca orice altă firmă de asigurare. Actualii acţionari, însă, nu s-au arătat deschişi la o astfel de majorare, iar alte firme de asigurări care nu sunt încă în PAID analizează cu atenţie evoluţiile.

Ce este o asigurare obligatorie a locuinței

Asigurarea obligatorie a locuinței este o poliță emisă exclusiv de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) și vândută de firmele de asigurare din România. Ea acoperă doar riscurile de cutremur, inundație și alunecare de teren în limita unor daune de 20.000 de euro. Costul poliței este de 20 de euro pe an pentru locuințele din materiale moderne și de 10 euro pe an pentru casele din chirpici. Asigurarea PAD este obligatorie pentru toți propeirtarii din România care, dacă nu o dețin, riscă amenzi de 500 de lei. 

Acest articol a fost publicat în numărul 11 al revistei Capital, diponibil la chioşcuri în săptămâna 19-25 martie 2018

Te-ar putea interesa și: