CNIPMMR își justifică solicitarea prin "necesitatea realizării unei note cuprinzătoare de impact, a Testului IMM, a unei dezbateri publice, înainte de adoptarea deciziei" de înființare a celor 19 societăţi proprii.

Totodată, Consiliul mai invocă necesitatea respectării pe deplin a principiilor achizițiilor publice de toate autoritățile publice locale (care sunt autorități contractante conform dispozițiilor art. 4 lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice) pentru atribuirea contractelor de achiziție de produse, servicii și lucrări,  respectiv asigurarea promovării concurenţei între operatorii economici, garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici, asigurarea transparenţei, asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice.

Un alt considerent invocat în solicitare este necesitatea respectării pe deplin a principiilor economiei de piaţă, care este o economie a competiţiei, a concurenţei, generată de proprietatea privată, care asigură echilibru, eficiență, performanță.

Potrivit Consiliului, cele 19 societăţi comerciale proprii cu unic acţionar Consiliul General al Municipiului Bucureşti vizează domenii care sunt deja gestionate/administrate public, de: departamentele funcționale ale Primăriei Municipiului București (Direcția Generală Infrasctructură și Servicii Publice, Direcția Generală Dezvoltare și Investiții, Direcția Generală Dezvoltare Urbană); organismele prestatoare de servicii publice şi de interes local (Administrația Fondului Imobiliar, Administrația Străzilor, Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic,  Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic); Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice; regia autonomă RADET., care alimentează cu energie termică peste 1,25 milioane de locuitori ai Capitalei, respectiv 565.000 de apartamente din 8.500 de blocuri și imobile, furnizând căldură și apă caldă pentru 5.400 de agenți economici și instituții cu statut de obiective sociale, sau care sunt supuse liberei concurențe (pază, dispecerat taxi, tehnologia informaţiilor, turism, construcții, etc.).

În general, companiile de stat au fost controlate politic, nu au avut eficiență sau performanță și au înregistrat datorii (de exemplu RADET către ELCEN, datorii de peste 3,6 miliarde lei), se arată într-un comunicat al CNIPMMR.

Ce firme vrea să înființeze Primăria

În data de 28 februarie 2017, consilierii generali ai Municipiului Bucureşti şi-au dat acordul de principiu pentru înfiinţarea a 19 societăţi comerciale proprii cu unic acţionar Consiliul General al Municipiului Bucureşti, care să se ocupe de:

         producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice, servicii energetice şi de mentenanţă, pentru "asigurarea, la nivelul municipiului Bucureşti, a unui serviciu de furnizare a energiei electrice şi termice adecvat necesităţilor de confort individual şi colectiv”;

         iluminatul public, pe motivul că la sfârşitul anului se va finaliza contractul încheiat cu SC Luxten Lighting Company S.A. pentru iluminatul stradal, că "este necesară iniţierea demersurilor pentru asigurarea organizării serviciului de iluminat”, deși nu a fost realizat încă de comisia de unităţi publice un studiu de oportunitate privind organizarea serviciului de iluminat public;

         administrarea şi dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti, care să împartă atribuţiile în ceea ce priveşte unităţile sanitare aflate în administrarea municipalităţii, cu atribuții privind asistenţa medicală şi cea desfăşurată în unităţile de învăţământ, precum şi celelalte atribuţii normative din domeniu, care să asigure administrarea şi funcţionarea unităţilor sanitare, finanţarea de bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii, consolidări şi extinderi, precum şi dotări cu echipamente medicale;

         servicii în tehnologia informaţiilor, una dintre atribuţiile sale fiind "asigurarea cadrului necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local”,

         construcţia, dezvoltarea şi administrarea de baze sportive şi terenuri de sport pentru "asigurarea unei infrastructuri prin care mişcarea să devină parte a vieţii oricărui cetăţean al oraşului trebuie să reprezinte o prioritate pentru adminsitraţia publică locală”;

         promovarea Bucureştiului ca destinaţie turistică, pentru punerea în valoare a obiectivelor turistice existente sau potenţiale ori pentru promovarea directă a oraşului ca destinaţie turistică, introducerea în circuitul turistic, printr-un program, a tuturor obiectivelor turistice din Bucureşti şi organizarea unor campanii de comunicare şi evenimente care să constituie oportunităţi pentru turişti de a vizita România;

         administrarea parcurilor şi grădinilor publice, lacurile şi ştrandurile din Bucureşti, întrucât "prin această activitate se realizează protecţia, refacerea mediului, conservarea, restaurarea parcurilor şi grădinilor publice şi întreţinerea luciului de apă”, având ca scop amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi de pe domeniul public şi privat al municipiului Bucureşti;

         administrarea reţelei de agrement a Capitalei, pentru a pune "în valoare potenţialul natural şi de agrement al parcurilor şi grădinilor publice, a lacurilor de interior din Capitală, salba de lacuri de pe râul Colentina, precum şi al râului Dâmboviţa. (…) Parcul Natural Văcăreşti, Grădina Zoologică, pădurea Băneasa”;

         paza obiectivelor care aparţin Primăriei Municipiului Bucureşti, Direcţia Generală de Poliţie Locală şi Control a Municipiului Bucureşti neputând asigura paza tuturor obiectivelor din subordinea Primăriei, executând paza doar la 20% dintre acestea, din cauza numărului mic de efective;

         consolidarea clădirilor cu risc seismic, deoarece există un risc iminent de prăbuşire a unor clădiri din Bucureşti, 350 dintre ele fiind încadrate în clasa I de risc seismic şi alte 330 fiind încadrate în clasa II de risc seismic, proiectele începute în perioada 2008-2009 având un grad de execuţie de aproximatic 30 la sută;      întreţinerea arborilor situaţi pe spaţiile verzi publice din Capitală, care sunt într-un proces de degradare cauzat atât de îmbătrânire, cât şi de "incoerenţa executării lucrărilor de întreţinere”;

         administrarea spaţiilor publicitare de pe domeniul public al Bucureştiului, pentru asigurarea respectării prevederilor legislaţiei în domeniu la nivelul Capitalei, astfel încât publicitatea stradală să nu afecteze spaţiul urban sau aspectul oraşului;

         dispecerat de taxi (care în prezent se desfăşoară în 37 de dispecerate private, cu tarife cuprinse între 1,39 şi 3,5 lei pe kilometru);

         coordonarea şi consultanţa proiectelor de infrastructură mare ale Capitalei în Planul de Mobilitate Urbană şi Dezvoltare, în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bucureşti şi în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană;

         gestionarea fondul imobiliar al oraşului, deoarece la nivelul municipiului Bucureşti nu există o administrare şi gestionare unitară a fondului locativ şi a spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă;

         administrarea drumurilor, cu motivarea că măsurile aprobate prin Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, complementar Planului Urbanistic General elaborat pentru Bucureşti, "nu pot fi puse în aplicare fără asigurarea unei administrări eficiente a drumurilor”;

         administrarea parcărilor publice, deoarece numărul de locuri de parcare existente nu sunt suficiente, fapt ce duce la parcarea neregulamentară a maşinilor;

         managementul sistemelor integrate de trafic, informarea călătorilor şi managementul flotei transportului public.