„Ca şi guvernele de după război, avem răspunderea să lansăm o Nouă Reconstrucţie”, a afirmat Mario Draghi cu ocazia prezentării programului său în Parlament. „Aceasta este misiunea noastră ca italieni: să lăsăm o ţară mai bună şi mai dreaptă copiilor şi nepoţilor noştri”, a adăugat el, potrivit La Libre Belgique. 

Mario Draghi, care i-a succedat sâmbătă lui Giuseppe Conte, preia frâiele puterii într-o situaţie dificilă: Italia, care se apropie de pragul de 100.000 de morţi din cauza Covid, a înregistrsat în 2020 cea mai rea scădere a PIB din zona euro (-8,9%).

„Principala datorie care ne revine, şi mie în primul rând ca preşedinte al Consiliului, este de a combate prin toate mijloacele pandemia şi de a salva vieţile concetăţenilor noştri”, a subliniat el, în situaţia în care campania de vaccinare a avut mari intârzieri din cauza unor probleme de aprovizionare.

În acest stadiu, mai puţin de 1,3 milioane de persoane dintr-o populaţie de 60 de milioane au primit ambele doze necesare pentru imunizare.

Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) a pledat şi pentru o „Uniune Europeană mai integrată care va ajunge la un buget public comun, capabil să susţină statele membre în timpul perioadelor de recesiune”, proclamând totodată „ireversibilitatea alegerii euro”.

„Fără Italia, nu există Europa”, a estimat Mario Draghi, care conduce o coaliţie heteroclită mergând de la stânga la extrema dreaptă a tribunului suveranist Mateo Salvini. El şi-a afirmat şi voinţa de a „întări” relaţiile „strategice” cu Franţa şi Germania. 

A treia economie din zona euro contează mult pe mana de peste 200 de miliarde de euro din planul de relansare european, a cărei plată este legată de prezentarea la Bruxelles până sfârşitul lui aprilie a unui plan detaliat de cheltuieli, una din misiunile guvernului.

Mario Draghi susține că este vorba despre un „echilibru fragil”

„Aceste resurse vor trebui cheltuite pentru ameliorarea potenţialului de creştere a economiei noastre”, a subliniat în discursul lui de trei sferturi de oră dl Draghi, care a trecut ca priorităţi „inovarea, digitalizarea, competitivitatea şi cultura; tranziţia ecologică, infrastructura pentru mobilitate durabilă; pregătirea şi cercetarea; egalitatea de şanse, egalitatea bărbaţi-femei, egalitatea între generaţii şi teritorii; sănătatea.

Senatul urmează să se pronunţe pe programul dlui Draghi printr-un vot de încredere programat miercuri seara, în vreme de Camera Deputaţilor se va pronunţa joi. Dl Draghi ar trebui să obţină fără probleme aprobarea celor două camere, atat de mare este majorittea sa parlamentară.

De când preşedintele Republicii, Sergio Mattarella, a apelat la el pe 3 februarie, Mario Draghi  a format o majoritate mergând de la Partidul Democrat (PD, centru stânga) la Liga de extrema dreaptă a lui Matteo Salvini, trecând prin Mişcarea 5 Stele (M5S, antisistem până la ajungerea sa la putere).

Fratelli d’Italia (FDI, extrema dreaptă) a lui Giorgia Meloni este singurul partid care a anunţat că va vota ‘nu’ la votul de încredere.

Potrivit estimărilor principalului cotidian italian, „Il Corriere della Sera”, Mario Draghi ar urma să obţină votul favorabil al circa 260 de senatori din 315 şi circa 550 de deputaţi din 630. „Astăzi unitatea nu este o opţiune, unitatea este o datorie”, a subliniat de altfel dl Draghi.

Începuturile guvernări sale au fost marcate de o polemică virulentă, esenţialmente de dreapta, contra ministrului sănătăţii, Roberto Speranza, cel mai de stânga din cabinet, care a anunţat abia duminică seara interzicerea redeschiderii luni dimineaţa a pistelor de ski.

Aceste prime ciorovăieli prezic un parcurs accidentat pentru Mario Draghi, după cum explică Teresa Coratella, analist din European council of foreign relations (ECFR), într-un interviu pentru AFP: „avem un guvern foarte puternic din punct de vedere al competenţei miniştrilor, dar cu un echilibru politic foarte fragil, cu interlocutori politici care îşi schimbă opinia şi nu sunt foarte fiabili”.