Deşi teoretic avem o guver­nare social-liberală, prac­tic, guvernul lui Victor Ponta respiră prin toţi porii o orientare masivă spre stânga. Atât premierul, Ponta, cât şi vicepremierul, Florin Georgescu, sunt cunoscuţi pentru aplecarea lor spre politicile de această sorginte. Ponta a „revoluţionat“ TSD-ul şi, într-o măsură, ­PSD-ul în întregimea sa, iar Georgescu este un adept convins al măsurilor economice socialiste. Alături de cei doi, portofolii importante au şi alţi PSD-işti din nucleul ideologic dur. De cealaltă parte, deşi egali ca număr, miniştrii liberali sunt ori lipsiţi de anvergura necesară impunerii unei direcţii, ori departe de idealurile de dreapta ale partidului. Faptul că UNPR, o formaţiune politică de centru-stânga cu rădăcini în PSD, susţine Guvernul este o dovadă în plus. De altfel, majoritatea primelor măsuri anunţate de noul executiv nu au de-a face cu o guvernare de dreapta.

Cât de scumpe sunt promisiunile unei guvernări de stânga

Pe când erau în opoziție, politicienii social-liberali criticau orice măsură guvernamentală, respingeau relația cu FMI și se angajau să rezolve rapid problemele economiei şi ale populaţiei. Dar cu ce preţ?

Creșterea salariilor bugetare până la nivelul din iunie 2010, restituirea CASS pentru tranșele de pensie sub 740 de lei, scăderea CAS pentru angajatori, facilități fiscale pentru înființarea de noi locuri de muncă ori pentru munca part-time, creșterea salariului minim, credite pentru IMM-uri, dar și depolitizarea funcțiilor publice, reorganizarea ANAF ori cheltuirea mai judicioasă a banilor de la buget. Sunt unele dintre cele mai importante prevederi din programul de guvernare al Uniunii Social Liberale, o bună parte din ele fiind clar măsuri de stânga, socialiste.

Schimbarea sistemului de impozitare a veniturilor și revenirea la cota progresivă (cu trei trepte, de 8%, 12% și 16%) este o altă promisiune „roşie“ a USL. Calculele demonstrează că această măsură ar însemna o reducere de circa 500 mil. euro anual a încasărilor bugetare din această sursă, așa că rămâne de văzut în ce măsură modificarea va fi sustenabilă. La fel stau lucrurile și cu TVA, ce ar urma să scadă treptat până la 19%. Fiecare punct procentual de reducere a acestei taxe reprezintă, însă, încasări anuale cu 450 de milioane de euro mai mici pentru buget. În plus, alte sume se vor pierde și prin scăderea TVA la 9% pentru produsele alimentare de bază. Dacă în timp ce se aflau în opoziție social-democrații și liberalii spuneau că această diferență va fi acoperită printr-o mai bună colectare, acum au și ocazia să demonstreze în practică acest lucru.
Nici la capitolul infrastructură noua putere nu ar trebui să fie lăsată să-și uite promisiunile. În acest moment, în România sunt în construcție peste 350 de kilometri în autostradă. Unele sectoare (respectiv circa 160 de kilometri) au ca termen de finalizare 2012. Ca să fie crezuți că vor reuși să realizeze cei 1.200 de kilometri de autostradă de care vorbeau pe când se aflau în opoziție, reprezentanții USL trebuie să demonstreze că sunt în stare să continue și să finalizeze ce au început predecesorii lor și, nu în ultimul rând, să pregătească noi proiecte pentru exercițiul bugetar european 2014-2020.

„Mai vedem“

Unele semnale din partea premierului și miniștrilor desem-nați sugerează, însă, că prioritățile li s-au schimbat puțin pe drumul dinspre opoziție spre guvernare. „Există premise pentru revenirea la salariile din 2010, însă asta presupune o schimbare a țintei de deficit”, spunea Victor Ponta la scurt timp după întrevederea cu delegația FMI din 30 aprilie. Două zile mai târziu, și Florin Georgescu, desemnat pentru postul de ministru al Finanțelor, se arăta mai degrabă reținut. „Facem toate eforturile pentru a găsi soluţiile adecvate, fără să riscăm stabilitatea financiară şi echilibrele macroeconomice“, a spus el despre reîntregirea lefurilor bugetarilor și despre restituirea contribuțiilor la asigurările de sănătate către pensionari. Georgescu a evitat să spună de unde ar putea veni banii necesari pentru cele două măsuri.

Victor Ponta a mai ținut să precizeze că o serie de măsuri fiscale prezente în programul USL (cota progresivă, reducerile de taxe și contribuții ori creșterea salariului minim) vor fi aplicate începând din anul fiscal 2013. Iar poziția sa a fost oarecum confirmată de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a declarat la rândul său că nu vede posibilă o reducere a CAS în acest an.

Iar în timp ce noul prim-ministru tempera așteptările celor care credeau că vor asista la schimbări radicale la nivel fiscal și bugetar, subalternii săi începuseră deja împărțirea sferelor de influență. La puțină vreme după ce a fost numit pentru portofoliul Agriculturii (în ciuda faptului că Dan Voiculescu este într-un conflict de multe zeci de milioane de euro cu acest minister), președintele PC, Daniel Constantin, a declarat că dorește ca pădurile și Agenția de Cadastru să revină în subordinea instituției pe care urmează să o conducă.

Din dușman, prieten

Nu trebuie uitat, totodată, că mulți dintre noii guvernanți au criticat dur relația dintre România și FMI pe vremea când se aflau în opoziție. „În momentul în care vii și ne spui că ai făcut o operație foarte bună asupra pacientului român, dar pacientul moare, deja ești un medic cu care nu mai are rost să mai vorbim“, spunea Victor Ponta în mai 2011. Chiar și prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, desemnat ministru al Finanțelor, este cunoscut în cercurile financiare drept un critic al Fondului. Asta nu i-a împiedicat totuși pe cei doi ca, în ultima săptămână, să participe la întâlniri mai mult decât cordiale cu delegația FMI și să declare că-și doresc cât mai rapid semnarea unei scrisori de intenție.

Asta și pentru că știu foarte bine că principalele instituții financiare internaționale sunt cu ochii pe noi. Și că nu vor ezita să reacționeze dacă vor apărea derapaje de stânga. „Înmulțirea substanţială a politicilor populiste, care ar putea produce o deviere semnificativă de la programul de consolidare fiscală, ar putea exercita presiuni de retrogradare a ratingului“, au declarat experții agenției de evaluare Fitch. Acum rămâne de văzut ce va fi mai tare: dorința de a cumpăra bunăvoința electoratului și a baronilor USL sau de a păstra România pe un traseu economic sigur.

4 mld. euro este scăderea estimată a încasărilor bugetare în primul an de aplicare a măsurilor economice ale USL

Există premise pentru revenirea salariilor bugetarilor la nivelul din 2010, însă asta presupune o schimbare a țintei de deficit.
Victor Ponta, prim-ministru desemnat

Politicile populiste, care ar putea produce o deviere semnificativă de la progra-mul de consolidare fiscală, ar putea duce la retro­gradarea ratingului.
Experți Fitch Ratings

Jumătate din promisiunile USL au un iz puternic de stânga

1 Reîntregirea salariilor. USL a promis în numeroase rânduri că va aduce lefurile de la stat la nivelul dinainte de măsurile de austeritate.

2 Retrocedarea contribuțiilor la asigurările de sănătate reținute pentru tranșele de pensie sub 740 de lei.

3 Reducerea CAS. Programul economic al noii puteri menționează scăderea CAS cu 5% pentru angajatori.

4 Reducerea TVA general, respectiv pt. produsele agricole. Taxa ar trebui să scadă la 9% pentru cereale, pâine, carne, lapte, fructe și legume.

5 Creșterea salariului minim pe economie. În perioada de opoziție au fost vehiculate două niveluri – 800, respectiv 850 de lei.

6 Contractele Hidroelectrica. Victor Ponta i-a criticat în numeroase rânduri pe „băieții deștepți“ și a cerut rezilierea contractelor acestora.

7 Taxe suplimentare. USL are în program suprataxarea tranzacțiilor speculative, a marilor averi ori a proprietăților suplimentare.

8 Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene. Ponta are șase luni să demonstreze că poate atrage bani mai rapid.

9 Depolitizarea instituțiilor deconcentrate. USL a promis că, de la secretarii de stat în jos, nimeni nu va mai fi numit în funcție politic.

10 Aderarea la Spațiul Schengen. Noul guvern trebuie să-i convingă pe olandezi că va lupta eficient împotriva corupției.

Cum arată moștenirea Boc-MRU

ștafetă Noua putere trece la manetele unei țări stabile din punct de vedere financiar și economic, însă sensibilă în continuare la problemele din zona euro.

În momentul în care i-a încredințat lui Victor Ponta misiunea de a forma guvernul, președintele Traian Băsescu a dezvăluit că, în decembrie 2008, când la Palatul Victoria a venit Emil Boc, resursele statului erau zero, iar România se împrumuta de pe piețele internaționale la dobânzi de 14%-15% pe an. Acum, Trezoreria Statului ar avea disponibilități de cinci miliarde de euro și șapte miliarde de lei, iar dobânda pentru eventualele împrumuturi contractate de statul român este de 6,6%. În plus, rezervele BNR au ajuns de la 28,2 miliarde de euro în 2008 la 38,7 miliarde de euro în martie 2012.

Mai mult, la acea dată România intra în criză, braț la braț cu marea majoritate a economiilor dezvoltate. Azi, cei mai mulți macroindicatori sunt pe plus. După ce a crescut cu 2,5% în 2011 față de 2010, economia autohtonă pare să-și continue evoluția pozitivă. Fostul ministru al Finanțelor, Bogdan Drăgoi, a declarat că în primul trimestru a lui 2012 PIB-ul s-a majorat cu circa 1,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pentru întregul an, se estimează o creștere economică de circa 2%. Vești bune vin și dinspre construcții și retail, dar și dinspre industrie și exporturi, care continuă să crească, dar într-un ritm mult diminuat față de 2010-2011. Și execuția bugetară pe primele trei luni pare să indice o evoluție mai degrabă pozitivă a modului de colectare și cheltuire a banilor publici. Iar rata anuală a inflației a coborât la 2,4%, cel mai mic nivel din 1990 încoace.
Cum vor profita noii guvernanți de aceste avantaje este greu de spus. Ministrul desemnat al Muncii, Mariana Câmpeanu, a lăsat să se înțeleagă că a pus deja ochii pe rezerva din Trezorerie, dorind să utilizeze o parte din bani pentru creșterea salariilor bugetarilor. Asta deși sumele respective sunt de fapt un tampon care să permită Guvernului să nu fie presat să se împrumute la dobânzi dezavantajoase.

Te-ar putea interesa și: