Aerul condiţionat, alături de sistemele de termoficare, devine o sursă mai ieftină de încăzire după scumpirea din ultimii ani a gazelor naturale. Din 2008, tarifele în kw sunt mai uşor de comparat.
De ce în casele japonezilor aerul condiţionat este una din principalele surse de căldură? Pentru că este unul din cele mai ieftine sisteme de încălzire. Evident, există şi alte motive specifice: Japonia nu are propriile resurse energetice şi nu există reţele de termoficare. Costurile joacă, totuşi, un rol foarte important.
În cazul pompelor termice, inclusiv aerul condiţionat, la fiecare kilowatt consumat de energie electrică, se produc între 2,5 şi chiar cinci kilowaţi de energie termică. Aparatele de aer condiţionat au randamente de circa 250% la încălzire. Pompele termice care funcţionează pe baza apei freatice pot ajunge însă şi la randamente de pånă la 500%. Cum este posibil? Principiul pompelor termice este următorul: cånd gazul este comprimat, numărul ciocnirilor dintre molecule creşte, determinånd astfel şi creşteri ale temperaturii. Practic, pompele termice produc energie răcind şi mai mult aerul deja rece, sau încălzind aerul cald.
Costurile pe fiecare kilowatt de energie termică produs de aparatele de aer condiţionat sunt mai mici decåt cele obţinute din arderea gazului în centralele termice sau din încălzirea prin utilizarea radiatoarelor electrice. Singura variantă mai ieftină rămåne sistemul tip Radet. Avantajul este însă „artificial“, datorat subvenţionării energiei termice de către primării. Regiile de termoficare practică tarife pentru clienţii casnici între 100 şi 201 lei gigacaloria, în funcţie de oraş, în condiţiile în care primăriile suportă diferenţele pånă la preţurile „de furnizare“ către populaţie, acestea fiind de 250-350 de lei/gigacalorie.
Centralele de apartament devin mai costisitoare
În cazul centralelor de apartament pe gaze, randamentul efectiv este de circa 85%. Ceea ce înseamnă că o centrală cu o putere de 24 de kilowaţi/oră consumă 24 de kilowaţi, dar produce doar 20,4 kilowaţi de energie termică. Costul fiecărui kilowatt „termic“ produs de o centrală individuală pe gaze se ridică la 0,15 lei.
Dacă s-ar folosi un radiator electric, care produce circa un kilowatt de energie termică la fiecare kilowatt electric consumat, costul unitar ar fi de 0,5 lei.
În cazul încălzirii prin intermediul sistemelor centralizate, costul gigacaloriei facturat populaţiei variază, de la oraş la oraş, între 100 lei, la Ploieşti, şi 201 lei, la Giurgiu, cu taxe incluse. Rezultă deci un cost pe kilowatt/oră între 0,085 lei şi 0,17 lei. În cazul Bucureştiului, unde preţul gigacaloriei pentru populaţie este de 119 lei, după aplicarea subvenţiilor, costul unui kilowatt/oră ajunge la 0,102 lei.
Aparatele de aer condiţionat produc căldură la un cost de 0,143 de lei pe kilowatt. Calculul a fost făcut pentru un aparat din clasa energetică A, cu o capactiate de 12.000 de BTU.
Costuri diferite în oraşele ţării
Dacă vreţi să comparaţi costurile diferitelor sisteme de încălzire, trebuie să vă raportaţi atåt la costurile energiei electrice consumate, dar, în acelaşi timp, trebuie să ţineţi cont şi de energia sub formă de căldură rezultată.
În cazul în care vreţi să optaţi pentru o centrală pe gaze, costul va fi măsurat de contor, în metri cubi. Aceştia sunt convertiţi apoi în waţi, folosind constantele furnizate de regiile de distribuţie. Acestea diferă de la oraş la oraş şi de la zi la zi – în funcţie de calitatea gazelor furnizate. De exemplu, în cazul Bucureştiului, dintr-un metru cub de gaz se produc, în medie, circa 10,58 kilowaţi. Au existat şi zile cånd au fost furnizate gaze mai bune – cu o putere calorifică de 10,63 kwh pe metru cub (20 noiembrie), dar şi zile cånd puterea calorifică a fost sub medie – 10,54 kwh pe metru cub, în martie 2008. În plus, în cazul centralelor termice, trebuie să ţineţi cont şi de randamentele subunitare ale acestora: nu toţi kilowaţii consumaţi se transformă în căldură.
„Combustibilii obţinuţi din resurse naturale (gaz, petrol) sunt resurse epuizabile, dar joacă un rol important în acest moment“, susţine Angelica Stănescu, director de marketing la Amas, companie specializată în instalaţii de încălzire electrice. Astfel, este clar că trebuie să ne orientăm pe combustibilii produşi de elementele naturii (soare, valuri, cascade) sau cei artificiali, atomo-nucleari producători de energie electrică, combustibili care pot fi la îndemånă şi inepuizabili“, completează aceasta.
«În cazul încălzirii electrice în pardoseală, există un avantaj financiar din 2008: consumul devine mai ieftin decåt cel tradiţional cu centrală termică şi radiatoare, avånd şi un cost de investiţie mic.»
Angelica Stănescu, director marketing, Amas
0,143 lei costă un kilowatt în cazul energiei termice produse de aparatul de aer condiţionat. Calculul a fost făcut pentru un aparat clasa A, cu o capacitate de 12.000 de BTU. Un BTU este echivalentul a 0,2930 waţi/oră
0,102 lei este preţul unui kilowatt pentru energia termică furnizată de sistemul centralizat din Bucureşti. Dacă s-ar elimina subvenţiile, cifra ar fi mai mult decåt dublă
0,50 lei costă un kilowatt în cazul încălzirii realizate cu ajutorul radiatorului conectat la priză
0,15 lei este costul unui kilowatt pentru încălzirea realizată cu ajutorul unei centrale termice de apartament
Cel mai ieftin
Costurile reduse cu care este produsă energia termică explică de ce unele oraşe îşi permit tarife la termoficare mai mici decåt altele.
Oraş Preţ/Gcal
Ploieşti 100
Constanţa 119
Bucureşti 119
Galaţi 120
Rm Vålcea 121,2
P. Neamţ 121,6
Oradea 123,7
Deva 131,1
Sursa: ANRSC
Cel mai scump
Diferenţa dintre preţurile cele mai mici pe gigacalorie şi preţurile cele mai mari depăşeşte 100%, fiind explicată de costurile mari ale furnizorilor.
Oraş Preţ/Gcal
Giurgiu 201,8
M. Ciuc 199,37
Arad 185,88
Buzău 185,24
Piteşti 176,1
Mangalia 175
Cluj 169
Oneşti 164,1
Sursa: ANRSC
