Potrivit unui studiu recent condus de Societatea Germană de Neurologie (DGN), există dovezi că, după vaccinarea cu AstraZeneca, riscul de tromboză venoasă cerebrală nu crește doar la persoanele cu vârsta sub 60 de ani, ci și la femeile de 60 de ani sau mai în vârstă, scrie Der Spiegel. Lucrarea nu a fost încă revizuită de alți cercetători, fiind publicată ca un preprint.

Acest rezultat poate conduce la revizuirea recomandării de vaccinare în Germania, conform căreia vaccinul AstraZeneca este recomandat tuturor persoanelor cu vârsta peste 60 de ani.

„Nu punem sub semnul întrebării vaccinarea, nici vaccinul AstraZeneca, dar credem că toate persoanele, și în special femeile, ar trebui să fie informate cu privire la acest risc înainte de a se vaccina, și mai ales în ceea ce privește simptomele cărora trebuie să le acorde atenție”, a spus președintele DGN, Christian Gerloff, conform unui comunicat de presă. Acesta a mai cerut ca „autoritățile responsabile să efectueze foarte prompt o nouă evaluare a riscurilor și a beneficiilor” (n.r. vaccinului).

Cum a decurs concret studiul?

În aprilie, Societatea Germană de Neurologie (DGN) a solicitat tuturor clinicilor neurologice din Germania să raporteze toate cazurile de tromboză venoasă cerebrală, accidente vasculare cerebrale și hemoragie cerebrală, care au avut loc nu mai târziu de 31 de zile după vaccinarea unei persoane împotriva COVID-19. Au răspuns aproape toate secțiile de neurologie ale spitalelor universitare și 30% din secțiile de neurologie ale altor spitale.

Pe baza răspunsurilor, grupul de cercetare a identificat 62 de persoane afectate, 47 dintre ele (76%), femei. Media de vârstă a fost de 46 de ani, iar 80% au avut vârsta până în 60 de ani. 45 au avut o tromboză venoasă cerebrală. Au existat nouă cazuri de accidente vasculare cerebrale ischemice, patru cazuri de hemoragie cerebrală și alte patru evenimente trombotice. Unsprezece persoane dintre cele 62 au murit.

Criteriile folosite

Folosind o serie de criterii, enumerate mai jos, grupul de cercetare a evaluat care este probabilitatea existenței unei relații de cauzalitate cu vaccinarea.

  • Oamenii aveau anticorpi împotriva unei proteine din corp denumită PF4.
  • În laborator, acești anticorpi au dus la formarea de cheaguri de sânge.
  • Persoanele afectate au avut deficit de trombocite (trombocitopenie).
  • Problema a apărut într-un interval de 16 zile de la vaccinare, nu mai târziu.

Pe baza mai multor studii, se presupune că, în cazuri foarte rare, vaccinarea determină organismul să activeze anticorpi împotriva propriilor trombocite (1), ceea ce conduce apoi la aglomerarea trombocitelor ca în cazul închiderii unei răni (2). Apare astfel o lipsă de trombocite (3). Acest proces are loc într-o anumită perioadă de timp după vaccinare, care, conform studiilor anterioare, nu este mai mare de 16 zile (4). Unul dintre termenii folosiți în prezent pentru acest nou fenomen este: tromboza indusă de vaccin, cu trombocitopenie (sindromul VIPIT).