Criza forței de muncă îi obligă pe angajatorii români să fie inventivi. Muncitorii din țări non-UE par a fi soluția. Numărul record al cererilor depuse la Ministerul de Interne arată nevoia de angajați din sectoare precum Horeca, construcții sau turism. Românii plecați în străinătate nu se întorc, în ciuda majorării salariilor, spun angajatorii care au încercat să îi atragă pe unii dintre ei.

Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, în primele șapte luni s-au emis 4.395 de noi premise pentru muncitori non-UE, în special din Vietnam, Turcia, Nepal, Serbia, Sri Lanka, China și Republica Moldova. Astfel, pe iulie 2018, numărul total al muncitorilor străini a crescut la 17.000. Statisticile nu îi includ pe cetățenii din țările membre UE, pentru că aceștia nu au nevoie de permis de muncă în România. Datele arată că muncitorii din Turcia și China sunt, de departe, cei mai întâlniți la noi. Astfel, , potrivit datelor ministerului Muncii, din Turcia sunt înregistrați la noi 3.627 de muncitori, din China alți 2.120, din Republica Moldova 1.787 de persoane, iar din Vietnam 1.554 de muncitori.  Aceștia se angajează în restaurante, hoteluri, construcții navale, vânzare de îmbrăcăminte și încălțăminte, construcții rezidențiale. De altfel, în 2017, numărul permiselor de muncă eliberate a crescut cu 70% față de anul precedent. Și atunci, principalele țări din care venea forța de muncă erau Vietnam (1.406 persoane), Turcia (669 persoane), China (566 persoane). Creșterea economică din ultimii ani a determinat această criză a forței de muncă, spun angajatorii.

 

Contingent crescut

În luna iulie, Guvernul Dăncilă a decis să dubleze contingentul de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2018, de la 4.000 la 8.000. De asemenea, a stabilit cifra de 5.200 pentru lucrătorii detașați, față de 1.200. Aceste prevederi apar într-o Hotărâre pentru modificarea literelor a) şi b) ale articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 946/2017 privind stabilirea contingentului pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2018. Rămân neschimbate celelate cifre și anume: persoane transferate în cadrul aceleiaşi companii – 700; lucrători înalt calificaţi – 500; lucrători sezonieri – 400; lucrători stagiari – 100; lucrători transfrontalieri – 100.

Date de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă arată că, din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate în primul trimestru al anului 2018, care au fost puse la dispoziţia persoanelor aflate în căutare de loc de muncă existente în evidenţele acestei instituţii, 31.464 au fost declarate în mod repetat de către angajatori ca fiind neocupate. Argumentând prin deficitul înregistrat pe piața forței de muncă din România necesitatea de a asigura forța de muncă cerută în unele sectoare sau meserii care nu poate fi acoperită de lucrătorii români și prevenirea situațiilor în care străinii lucrează în România fără forme legale, Guvernul a săltat astfel limita de lucrători permanenți la 8.000 și de lucrători detașați la 5.200. Plecarea lucrătorilor români în alte țări a condus la situația în care angajatorii, la salariile majorate pe care le oferă, nu găsesc suficienți români dispuși să se angajeze la ei și sunt nevoiți să apeleze la personal din țări exotice, precum Filipine, Thailanda, Nepal, Vietnam.

De asemenea, statul a ridicat restricția de angajare a străinilor în România cu cel puțin salariul mediu brut pe economie.

Angajatori mulțumiți

Mulți angajatori au recurs deja la această soluție și nu regretă, spun ei. În primăvara acestui an, Cristian Erbașu, președintele Construcții Erbașu SA, una dintre cele mai mari copanii de construcții din tară, anunța că a adus câteva sute de muncitori străini pentru a compensa lipsa de forță de muncă. „Criza va fi și mai acută în următorii trei – cinci ani. Legea este total nepregătită pentru ce va urma. Este greu şi acum, dar adevăratul dezastru va fi în 2021-2022-2023. Atunci va fi cu adevărat un moment în care vom spune că nu avem soluţii deloc. Nu avem nimic pregătit din spate. Au plecat toţi specialiştii spre imobiliare, pentru că e singurul motor care funcţionează pe piaţa românească, şi acum nu avem forţă de muncă”, a susţinut Erbaşu. El a arătat că un muncitor cere acum un salariu mai mare cu 30%-40% faţă de luna decembrie 2017. „Această creştere va continua, fără posibilitatea de a fi prinsă într-un buget planificat acum”, consideră reprezentantul patronatelor. Erbaşu a apreciat că peste jumătate dintre licitaţii vor fi reluate, întrucât bugetele fie au fost calculate din birou, eronat, fie pe baza preţurilor din anii trecuţi.

 

„Puţini veţi avea noroc de câştigători care vor avea posibilitatea să aducă bani de acasă şi să vă termine lucrarea pentru prestigiu. Marea majoritate dintre beneficiarii care sunteţi aici veţi relua licitaţiile. Nu sunteţi vinovaţi, nici proiectanţii nu sunt, dar nu avem o legislaţie capabilă să preia în acel moment un astfel de fenomen”, a explicat Erbaşu. El estimează că peste doi ani va fi un deficit de sute de mii de muncitori în sectorul construcţiilor. „Criza de acum e mică, avem un deficit de 50.000 – 60.000 de oameni, însă peste doi ani vom avea o criză de sute de mii de oameni”, a arătat preşedintele FPSC.

Mohammad Murad, patronal lanțului hotelier Phoenicia, spune că numărul de permise tot nu e suficient și că e nevoie de zeci de mii de muncitori străini pentru a compensa „exodul de forță de muncă bine calificată către Vest”. Acesta are circa 160 de angajați din Vietnam și așteaptă alți 300 în toamnă. Omul de afaceri susține și el că această criză a forței de muncă se va accentua în următorii ani. Potrivit acestuia, dezvoltarea e amânată de lipsa forței de muncă în condițiile în care business-urile vor să se extindă. „Greu de crezut că românii din străinătate se vor întoarce”, a spus acesta.

„Regenerarea naturală a pieței forței de muncă e un proces de lungă durată. Muncitorii din țări non-UE sunt o soluție viabilă. La început pot părea necalificați, dar sunt disponibili imediat. Costul nu e cu mult mai redus în comparație cu muncitorii români. În construcții, de exemplu, cei calificați primesc mult peste salariul mediu”, a explicat Murad. Salariile au crescut în România și tot nu i-am convins pe români să se întoarcă acasă, spune Murad. „Eventual, pe cei care au plecat de cel mult trei ani îi putem convinge să se întoarcă, dacă au familiile în țară”, a spus acesta. Mai mult, potrivit acestuia, deși românii sunt buni specialiști, forța de muncă e instabilă în condițiile în care mereu au opțiunea să plece în Europa. „Aducem muncitori străini nu pentru că sunt mai buni sau mai ieftini, ci pur și simplu pentru a compensa lipsa de personal”, a mai spus acesta.

 

Un alt exemplu este centrul spa din Brașov, Atasagon, care a adus trei muncitori din Turcia și o maseuză din Indonezia. „Am specializat mulți angajați români, ulterior au plecat și și-au deschis propriul business. Cei aduși din Turcia și Indonezia sunt mult mai stabili, sunt calificați, dedicați”, a explicat Raluca Voinea, marketing Manager al Atasagon.

Statistica dă dreptate patronilor

Datele publicate în luna iunie de Eurostat par să confirme situaţia patronilor români care nu găsesc forţă de muncă. În acest context, Guvernul ia în calcul modalitatea de a permite firmelor din România să aducă angajaţi din afara Uniunii Europene.

Cifrele Eurostat indică faptul că, anul trecut, din ce 15,02 milioane de locuitori ai României cu vârste între 15 şi 74 de ani, doar 9,1 milioane erau activi economic. Restul, de 5,9 milioane, nu erau angajaţi. Asta înseamnă că 39,3% din populația României cu vârste de 15-74 de ani era inactivă.

Comparativ, Bulgaria avea o rată de 38,5%, iar Ungaria, de 38,2%. Italia, una dintre principalele destinații ale forței de muncă din România, se afla pe primul loc cu 42,9%. România ocupa locul şase în Uniunea Europeană în această privință. Media UE este de 35,3%.

În ceea ce priveşte rata şomajului, România este pe locul şase de la coadă, media UE la șomaj fiind de 7,6%. Cea mai mare rată a șomajului din UE se regăsește în Grecia (21,5%), urmată de Spania (17,2%), o destinație importantă a forței de muncă din România.

Potrivit Eurostat, șomerii sunt cei care nu au de lucru, dar care și-au căutat de lucru în mod activ cel puțin o dată în ultimele patru săptămâni și care sunt pregătiți să lucreze în următoarele două săptămâni, dacă își găsesc job. Persoanele inactive sunt cei care nu fac parte din forța de muncă, nefiind nici angajați, nici șomeri. De regulă, aici intră elevi, studenți, pensionari, persoane cu dizabilități care nu pot lucra etc.

În România, din cei 8,6 milioane de oameni ocupați, cu vârste de 15-74 de ani, 6,39 milioane sunt angajați, 1,57 milioane sunt persoane fizice autorizate, liber-profesioniști și alți lucrători pe cont propriu şi 0,7 milioane sunt lucrători familiali (persoane care ajută alți membri ai familiei, într-o mică afacere sau în agricultură, de exemplu).

(Articol publicat în numărul 33 al revistei Capital, disponibil la centrele de difuzare a presei în săptămâna 20 – 26 august 2018)