Preţul mediu al motorinei, comercializată în staţiile din România a ajuns la nivelul celui din Zona Euro, care reuneşte ţările UE cu monedă unică, potrivit datelor din ultimul Oil Bulletin al Comisiei Europene. Astfel, în data de 12 septembrie, motorina din România costa 1,1 euro pe litru, cu toate taxele incluse, în timp ce motorina din Zona Euro costa în medie 1,12 euro. Practic, în ceea ce priveşte motorina, România este la nivelul celor mai dezvoltate ţări din Europa şi doar cu puţin mai ieftină decât media tuturor celor 28 de ţări din UE. Luând ţară cu ţară, putem observa că motorina românească este, de exemplu, mai scumpă decât în Spania, Luxemburg, Austria, Polonia ori Cehia.

Până recent, motorina din România era mai ieftină decât media UE 19. În ultimul timp însă, rebound-ul de preţ al ţiţeiului înspre niveluri de 46 -50 de dolari pe baril a avut efect şi pe piaţa locală a motorinei, mai mult decât pe alte pieţe din UE, care a ajuns astfel la acelaşi nivel cu cel al ţărilor dezvoltate. În acelaşi timp, trebuie precizat că veniturile medii din România sunt de circa 470 de euro iar venitul mediu al cetăţenilor din UE 19 este de peste 1.700 de euro.

În ceea ce priveşte benzina, lucrurile arată mai bine. Pe medie, România este mai ieftină cu aproape 15% decât UE 19 şi cu puţin peste 10% decât UE 28. Benzina românească costă 1,098 euro pe litru, în timp ce media europeană urcă la 1,30 euro pe litru. Carburant mai ieftin decât cel vândut în România este doar în Polonia, Bulgaria, Cehia, Ungaria şi în ţările baltice.

Ce plăteşti când alimentezi la pompă

Preţul benzinei şi motorinei comercializate în România conţin, în procent de 55 – 58% taxe şi accize colectate de stat. Printre acestea, se numără TVA, acciză, supracciză şi taxa pe stâlp. Celelalte procente reprezintă costul mărfii achiziţionate – ţiţei, componenta curs de schimb leu/dolar, costurile de logistică şi marja companiei de distribuţie. Practic, peste jumătate din preţul unui litru de carburant reprezintă partea cuvenită statului, care încasează taxele sale ca procent de vânzări, la un curs fix, stabilit în buget, de 4,7 lei/ euro.

Procentul de taxe în preţul final depăşea 60% până anul trecut, când TVA era de 24%. Astfel se explică că modificarea preţului la barilul de ţiţei nu antrenează o ajustare în consecinţă a preţului carburanţilor. O scumpire, din ianuarie şi până în prezent, a barilului cu 85% a antrenat doar o ajustare de 11% – 15% la benzină şi 20 -25% la motorină(funcţie de staţie), pentru că petrolul contează în proporţie de doar 40 – 45% la pompă şi, în plus, preţul final se ponderează şi cu nivelul de curs de schimb leu/dolar.

Impactul preţului ţiţeiului în preţul carburanţilor are, de obicei, o întârziere de 45 de zile legată de fluxul de producţie. Astfel, ţiţeiul este cumpărat la un anume preţ, apoi descărcat, procesat şi depozitat până să ajungă în staţie, de unde este vândut clienţilor la cotaţiile produselor petroliere.

Influenţa cursului de schimb leu/dolar se explică astfel: petrolul şi produsele petroliere sunt cotate în dolari, însă distribuţia în România se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari – o întârziere de 30-45 de zile funcţie de fluxul de producţie/achiziţie între preţul de achiziţie şi preţul de desfacere. Astfel o depreciere a leului în faţa dolarului aduce cu sine scumpirea carburanţilor.