Pe model american sau ex-sovietic, tot mai mulți oameni de afaceri s-au înscris în cursa electorală. Printre ei sunt nume deja consacrate în domeniu, ca Verestoy Attila, senatorul UDMR prezent în Top 300 Capital cu o avere evaluată la 60-65 de milioane de euro, care vrea al șaptelea mandat consecutiv. Sau Călin Popescu Tăriceanu, implicat în companii din domeniul auto sau din cel al investițiilor financiare, aflat în fața celui de-al șaselea mandat. Ori Dan Voiculescu, președinte de onoare al Partidului Conservator și senator din 2004, a cărui familie figurează în Top 300 pe una din primele poziții, cu 600-650 de milioane de euro. Tot de la PC vine și Maria Grapini, cu afaceri în zona industriei textile, care concurează pentru un scaun de parlamentar în Timiș. În timp ce Relu Fenechiu, de la PNL, vrea un nou mandat în județul pe care îl reprezintă în Camera Deputaților începând din 2004.
Alții au cochetat ceva mai recent cu politica, cum ar fi Gigi Becali (avere 300 de milioane de euro), care a ajuns europarlamentar în 2009, iar acum candidează la Senat din partea USL în sectorul 6. Sau Gheorghe Nețoiu, care a fost membru în PSD și, apoi, UNPR, iar acum candidează din partea PP-DD în Dolj.
Dar listele depuse de partide la birourile electorale conțin multe alte nume de antreprenori. Dumitru Mihalescul, de exemplu, cu afaceri de peste 40 de mlioane de euro în 2012, vrea să devină deputat de Suceava din partea ARD. Tot pentru ARD candidează în Argeș omul de afaceri Cătălin Bulf, care a fost investigat la un moment dat de DIICOT. Procurorii suspectau că el a făcut afaceri cu petrol în Irak în perioada în care această țară se afla sub embargou. Dreapta îi are drept candidați, în Satu Mare, pe patronul unei firme din județ, Petre Mureșan, în Vrancea pe omul de afaceri prahovean Florin Secară, iar în sectorul 1 din Capitală, pe avocatul și consultantul Gabriel Biriș. Și USL numără printre cei care doresc să intre în Parlament destui întreprinzători: Laurențiu Țigăieru-Roșca în Vrancea, Octavian Petric în Satu Mare ori Dorin Ursărescu în Neamț. De altfel, aproape că nu este colegiu în Neamț în care să nu candideze, din partea marilor partide, cel puțin un om de afaceri. Dar cel mai interesant caz este cel al fostului președinte al CJ Botoșani, Constantin Conțac, care a fost condamnat definitiv la închisoare pentru corupție după ce candidatura sa ca independent pentru Senat fusese validată. Numeroșii candidați veniți din lumea businessului au înaintași celebri. Astfel, au îmbinat activitățile din Parlament cu afacerile nume precum Dinu Patriciu (1992-1996 și 2000-2003), Viorel Cataramă (1996-2000), Triță Făniță (1996-2004), Doru Ioan Tărăcilă (1996-2004) ori Culiță Tărâță (2000-2004 și 2008-2012). Lor li s-au adăugat antreprenori precum George Copos, în mandatul trecut, ori Marius Nicoară și Sorina Plăcintă, în cel actual.

În spatele deciziei
Ce îi atrage cu adevărat pe oamenii de afaceri spre funcția de senator ori deputat? „Desigur că se ridică semne de întrebare, însă, în general, nu există dovezi care să ne permită să ne facem publice suspiciunile“, spune secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan. Sociologul Alfred Bulai crede că la baza dorinței de a intra în Parlament pot sta mai multe motive. „Poate avem de-a face cu businessmeni falimentari, care încearcă să se relanseze într-o altă carieră. Sau poate la mijloc stau vanitatea sau nevoia de credibilizare. Sau, de ce nu, dorința de a căpăta o protecție, fie ea și temporară, în fața legii“, explică el. Dar, crede Bulai, cel mai adesea probabil că este vorba de nevoia de a construi relații, de a face lobby, de a obține contractul cu statul. „În Occident, politica și afacerile nu se amestecă aproape deloc“, mai subliniază sociologul.
Doru Lionăchescu, chairman al Capital Partners, crede că intrarea în politică este o opțiune personală. „Fiecare întoarce ce a primit de la societate în moduri diferite, nu e obligatoriu ca un om care a avut succes în business să devină politician activ. Mai ales că în acest domeniu trebuie să ai alte calități decât cele cerute de la un antreprenor. Politica înseamnă să construiești consensuri ori majorități, să ai empatie, să fii deschis către dialog, în timp ce o companie nu este o democrație“, spune el.
Unul dintre cei mai celebri candidați veniți din antreprenoriat este Sebastian Ghiță, care și-a vândut recent toate afacerile și a rămas, deocamdată, doar cu postul RTV. El are o avere evaluată de Top 300 la 130 de milioane de euro și declară că va investi în alte domenii. La scurt timp după depunerea candidaturii sale într-un colegiu de deputat din Prahova, Ghiță, care reprezintă USL, și-a explicat decizia spunând că ideea îl atrăgea de ceva vreme. El a recunoscut că avea deja relații serioase în domeniu și că experiența din ultimii ani l-a determinat să intre în luptă.
Întrebarea este dacă cineva care s-a zbătut ani de zile pentru binele lui și al afacerilor sale se poate schimba într-un promotor al interesului public. Candidații vor răspunde, la unison, că transformarea este posibilă, însă există riscul ca cei mai mulți să nu scape niciodată de reflexele căpătate în lumea businessului.