Evenimente Mica publicitate Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Energie

România construieşte un pod energetic peste Prut

Autor: | | 5 Comentarii | 5447 Vizualizari

Şi în domeniul gazelor, se fac paşi rapizi pentru conectarea României cu Moldova. Încă din 2014 există gazoductul Iaşi-Ungheni care subtraversează Prutul. Dar acesta este practic nefuncţional, fiind inaugurat de premierii celor două state, la acel moment, mai mult în scop politic.

Situaţia s-ar putea schimba radical, mai ales că, în ultimele zile ale anului trecut, Transgaz, operatorul sistemului de transport din România, s-a înscris în cursa pentru privatizarea Vestmoldtransgaz, compania care gestionează pe teritoriul Republicii Moldova interconectorul Iaşi-Ungheni, inclusă de Guvernul moldovean în lista companiilor scoase la privatizare în luna octombrie 2017. Dacă va fi aleasă câştigătoare, Transgaz va plăti 180 de milioane de lei moldoveneşti (circa 9 milioane de euro) pentru Vestmoldtransgaz şi va avea obligaţii investiţionale de 93 de milioane de euro în primii doi ani de la finalizarea tranzacţiei. Banii vor fi direcţionaţi cu prioritate în extinderea gazdoctului Iaşi-Ungheni, până la Chişinău, fapt care îl va face cu adevărat relevant, atât economic cât şi strategic.

În prezent, prin acest interconector nu pot fi alimentate decât câteva sate din regiunea Ungheni, pentru că are o capacitate mică de pompare gaze, pentru că nu sunt realizate investiţiile în echilibrarea presiunii din sistemul românesc cu cel moldovenesc. Gazoductul inaugurat în 2014, cu o capacitate maximă (exclusiv pe sensul către Moldova) de 1,5 miliarde de metri cubi, a fost rezultatul unei investiţii comune, Moldova - România, de 26 de milioane de euro, din care 7 milioane de euro a reprezentat contribuţie nerambursabilă din partea UE, care şi-a arătat astfel interesul pentru extinderea pieţei comune de energie către est.

E mult mai eficientă economic soluţia importului de gaze din România pe Isaccea - Negru Vodă. Și Iaşi-Ungheni e bun, dar e de durată, trebuie investiţii majore în staţie de compresie şi creştere de capacitate. 

Victor Pârlicov, expert în energie, din Republica Moldova

 

Acum, Moldova este dependentă 100% de gazele importate din Rusia, care controlează practic toată economia vecinilor, precum şi alimentarea consumului populaţiei. Gazprom îşi vinde marfa ceva mai ieftin decât ar putea să o facă producătorii din România, însă este doar o conjunctură.

„În urmă cu doi ani, gazele din România erau mai ieftine decât cele ale Gazprom. Acum sunt ceva mai scumpe. Dar, dincolo de strict criteriul economic, interconexiunile, fie că vorbim de energie electrică ori de gaze, au scop strategic. Vorbim aici de o alternativă la alimentarea cu energie, să nu depinzi de un singur furnizor. Pieţele sunt volatile, dependenţa de o singură sursă de energie reprezintă o problemă de securitate naţională“, spune, pentru Capital, Victor Pârlicov, expert în energie de la Chişinău, fost preşedinte al Autorităţii pentru Reglementare în Energetică din Republica Moldova, sub mandatul căruia s-au început, în 2010, proiectele de interconexiune al reţelelor de electricitate şi gaze. 

Totuşi, paşii făcuţi de România către Est nu sunt entuziasmanţi pentru toţi specialiştii. Unii dintre ei, cum ar fi Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, actual consultant Deloitte, apreciază că totul se întâmplă destul de târziu şi mult prea lent. Cu atât mai ciudat întrucât, deja de mult timp, UE ne-a pus la dispoziţie fonduri importante pentru conectarea cu vecinii. Adică, toate interconexiunile de energie şi gaz clamate sunt mai degrabă nişte hârtii, fără nimic concret. „Cooperarea energetică dintre România şi Republica Moldova este una strategică. Vorbim însă prea mult şi facem destul de puţin. Zecile de milioane de euro alocate din fonduri UE proiectelor de interconectare nu sunt încă cheltuite“, arată Nicolescu.

Vest, dar mai degrabă, Est

Dar, chiar mai important decât Iaşi-Ungheni, în ceea ce priveşte legarea pieţelor de gaze din România şi Moldova, apoi chiar Ucraina, îl reprezintă procedura de reverse flow, care este valabilă şi obligatorie începând din acest an, pe Tranzit 1 Isaccea - Negru Vodă. Acesta este unul dintre cele trei gazoducte prin care gazul rusesc tranzitează România, via Ucraina, în drumul său către clienţii din sudul Europei şi ruta prin care gazul românesc, cu precădere cele ce va fi extras din Marea Neagră începând cu 2019, poate ajunge la moldoveni şi ucrainieni.

Aşadar, România are nevoie de pieţe externe. Pentru Vest, se construieşte BRUA, conducta de 550 de milioane de euro, finanţată parţial de Bruxelles, care va transporta gazele din Marea Neagră în Austria şi, de acolo, către diverşi clienţi. Dar oportunitate există şi în Est. Tranzit 1 are o capacitate mare, de 7 miliarde de metri cubi anual, iar Ucraina şi Moldova au mare nevoie de gaze.

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

Pagina 2 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.