Astăzi, clienții români care dau mii sau zeci de mii de euro pe un singur produs pot fi numărați pe degete, iar dacă ne uităm pe hartă, în Capitală sunt concentrate în continuare cele mai multe branduri de modă.
Ce spun astăzi jucătorii prezenți pe acest segment? „Dacă în trecut luxul era definit de exclusivitate, preț, aspirație, cred că astăzi și în România luxul capătă noi atribute, importante pentru cei din noua generație: autenticitate, calitate, transparență, sustenabilitate și un sentiment de comunitate“, punctează Andreea Constantin, designer și fondator Rhea Costa.
Dincolo de preț și distribuția exclusivistă, clienții caută acum sustenabilitate, transparență și o poveste în care să creadă și să se regăsească. Este clar că, în domeniul modei, ultimii ani au adus o schimbare în profilul consumatorului din România, aliniată într-o anumită măsură la tendințele la nivel internațional. „Există și la noi acel «generation gap» pe care îl regăsesc pe toate piețele unde brandul Rhea Costa e prezent: valorile și așteptările pe care le au cei din generația Gen Z și Millennials, de la brandurile de lux, sunt diferite de cele ale generației de dinainte. La noi, media vânzărilor este constantă pe parcursul anului, în funcție de sezon fiind creșteri pe diverse categorii de produse“, adaugă Andreea Constantin. Punctual, aceasta spune că investește constant în dezvoltarea brandului, atât pe plan național, cât și internațional, creațiile sale fiind prezente în magazine multibrand de top din întreaga lume. O direcție importantă de dezvoltare, în care va continua să investească în 2018, este și magazinul online, care funcționează ca un showroom virtual.
În context, moda de lux din România înseamnă astăzi, pe de o parte, brandurile care au deschis magazine monobrand în Bucureşti (Louis Vuitton, Gucci, MaxMara, Moschino, Brunello Cucinelli, Burberry, Ermano Scervino, Dolce & Gabbana, Emporio Armani), iar pe de alta sunt concept store-urile, sub umbrella cărora pot fi găsite colecţii ale unor case de modă prestigioase (The Place, Victoria 46, Address, Mengotti, Casa Frumoasă).
Calea Victoriei, o Fata Morgana
„Sunt multe branduri din Italia care s-au dezvoltat în afară, însă nu și în România. Calea Victoriei e o Fata Morgana. E greu să faci infrastructură de shopping dacă nu există un proiect gândit special pentru lucrul acesta. Cu cei câțiva jucători care încearcă nu este deloc simplu“, spune și Cornelia Nicolae, care conduce de mai bine de cinci ani operaţiunile locale ale Stefanel. Detaliind, ea aduce în discuție condiția spațiilor din Calea Victoriei, multe dintre ele nefiind neapărat adaptate la cerințele unui retail modern din ziua de azi. Cu alte cuvinte, chiar dacă vedem în străinătate tot felul de străzi pentru shopping, cu clădiri vechi, interesant amenajate, la noi lucrurile sunt mult mai delicate: unele dintre aceste clădiri istorice sunt cu risc seismic, iar dacă reușești să treci peste toată birocrația, cu zecile de autorizații de care ai nevoie să funcționezi, te lovești de altele. „Chiriile sunt foarte mari. Când te gândești că trebuie să plătești o chirie de mii de euro pe lună și să și investești în spațiul acela ca să îl aduci la un standard de care are nevoie afacerea ta, deja nu mai este interesant“, completează managerul Cornelia Nicolae.
Așă că, multe magazine de lux au migrat din Calea Victoriei, mișcare observată și pe Calea Dorobanți, unde, cel puțin până acum, nu s-a creat un pol de interes în această direcție. „Cele două există în percepția consumatorului ca și destinații de shopping, dar nu îți oferă neapărat alternative“, mai spune Cornelia Nicolae, care anul acesta a fost numită să conducă și operaţiunile Stefanel din Turcia
Ca să facă o comparație cu această piață, reprezentanta Stefanel o descrie ca fiind atipică, dar nu neapărat ca profil de consumator, care și-a dezvoltat același gust pentru modă, cât mai ales prin diferența între nivelul de trai al oamenilor. „Au foarte multe centre comerciale. Numai în Istanbul sunt peste 150, atât în zona europeană, cât și în cea asiatică. Este a treia țară pentru Stefanel. Au acces la multe branduri de lux. Adică, să vezi Chanel, Prada, Louis Vuitton în două-trei mall-uri, ei bine acest lucru înseamnă ceva. Dar diferențele între păturile sociale sunt destul de mari“, detaliază ea. Referindu-se la piața românească, Cornelia Nicolae a dat exemplul unei cliente care, în doi ani, a cumpărat în valoarea de 80.000 de euro din colecțiile Stefanel.
Mult în urma țărilor din Vest
Chiar și așa, în acest moment, ritmul cumpărăturilor de lux nu este atât de accelerat precum în țările vestice, de exemplu. Potrivit Angelei Țiboc, VP SOLE Luxury Boutique, România avansează, dar cu pași mici. „Un grup important în targetul nostru îl reprezintă generația Millennials – aproximativ 50% dintre clienții noștri. Consumatori înrăiți de fashion și tehnologie, ei nu sunt fideli unui brand anume, dar au dobândit un statut elistist și caută în magazine acele produse pe care le-au descoperit în stilul persoanelor influente pe care le admiră“, punctează aceasta.
Mai mult, din studiile realizate de compania reprezentată de Angela Țiboc, în România, consumatorii de lux sunt preponderent bărbați care urmăresc produse de lux din categoriile auto, tehnologie și imobiliare. „Însă, balanța se înclină puternic în ultimul timp și în ceea ce privește femeile cu studii medii sau superioare, cu un stil de viață activ, foarte atente la aspectul lor fizic și la ceea ce poartă, femei care au învățat ce înseamnă bunul gust și care cunosc importanța unor produse de lux datorită faptului că au avut acces la acestea prin prisma călătoriilor în străinătate sau mediilor în care își desfășoară activitatea“, detaliază Angela Țiboc. Privind în ansamblu, până ce în România va crește numărul celor dispuși să plătească sume consistente pentru un produs, luxul se va afla în aria de activitate doar pentru un procent extrem de redus din populație.
Dacă în trecut luxul era definit de exclusivitate, preț, aspirație, cred că astăzi, și în România, luxul capătă noi atribute, importante pentru cei din noua generație: autenticitate, calitate, transparență.
Andreea Constantin, designer și fondator Rhea Costa
Chiriile sunt foarte mari. Când te gândești că trebuie să plătești o chirie de mii de euro pe lună și să și investești în spațiul acela ca să îl aduci la un standard de care are nevoie afacerea ta, deja nu mai e interesant.
Cornelia Nicolae, country manager la Stefanel
Un grup important în targetul nostru îl reprezintă generația Millennials. Consumatori înrăiți de fashion și tehnologie, ei nu sunt fideli unui brand anume, dar au dobândit un statut elistist și caută în magazine acele produse pe care le-au descoperit în stilul persoanelor influente.
Angela Țiboc, VP SOLE Luxury Boutique
Acest articol a fost publicat în Top 300 Cei mai bogați români, ediția 2017, publicație disponibilă la chioșcuri începând cu 4 decembrie 2017
