"Aşa cum ştiţi, prin Legea celor 102 taxe, timbrul de mediu a fost eliminat. A existat, până acum, o gândire conform căreia trebuia să încasăm la bugetul AFM-ului taxa. Eu nu vreau să vizez chestiunea asta. Pentru mine este foarte important, ca şi pe zona de deşeuri, să trăim într-un mediu mult mai curat. Vă reamintesc că Bucureşti, Braşov şi Iaşi sunt, în momentul de faţă, sub procedură de infringement din cauza calităţii aerului. De aceea, eu gândesc împreună cu alte instituţii ale statului, în momentul de faţă, un sistem modern, astfel încât să nu venim cu taxare suplimentară pe cetăţean, dar în acelaşi timp să ne asigurăm că avem autoturisme din ce în ce mai puţin poluante care să fie pe străzile noastre, mai ales în zonele unde avem aglomerări urbane. O să prezentăm, probabil săptămâna viitoare, un sistem modern, european, pe care l-am gândit, astfel încât să fie toată lumea mulţumită şi să ne atingem obiectivele de mediu", a spus Constantin.

Pe de altă parte, ministrul Mediului a precizat că, în 2017, vor urma să primească buget 11 programe de mediu

"În momentul de faţă, din finanţare AFM şi din banii pe care îi avem în Ministerul de Finanţe din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, vrem să finanţăm nu mai puţin de 11 programe în acest an. Probabil că, în săptămânile următoare, vom lansa un prim set de măsuri care să vizeze o soluţie pentru ceea ce înseamnă înlocuirea taxei de timbru, de fapt înlocuirea sistemului şi să ne asigurăm că nu avem maşini poluante pe străzile unde avem aglomeraţie foarte mare. Odată cu această soluţie, probabil că vom lansa şi o campanie de conştientizare, apoi măsura cunoscută sub denumirea de 'Rabla', dar şi 'Rabla Plus' – adică maşini electrice pentru care vom acorda o valoare poate dublă faţă de anul trecut, coroborată în acelaşi timp cu staţii electrice de încărcare, în mai multe zone. În afară de aceste măsuri, sunt şi altele care au fost şi anul trecut – 'Casa verde' şi 'Casa verde plus'. Apoi, mă refer la un program pe care dacă vreţi îl putem denumi 'Rabla pentru electrocasnice'. Cred că este nevoie şi aici, pentru că avem ţinte şi în domeniul respectiv", a subliniat Daniel Constantin.

Oficialul a amintit, totodată, că un program nou destinat şcolilor va urmări finanţarea de proiecte prin care unităţile de învăţământ pot deveni independente din punct de vedere energetic.

"Mă gândesc şi la măsuri de reducere a poluării în marile oraşe, şi aici putem să gândim în colaborare cu autorităţile publice locale să finanţăm achiziţia de autobuze electrice, împăduriri în jurul marilor oraşe etc. Vom mai avea un program, denumit 'Şcoala verde', prin care vom încerca să sprijinim cât mai multe unităţi de învăţământ, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, să devină independente din punct de vedere energetic. Sunt 11 ghiduri la care lucrăm în acest moment şi pe care vrem să le lansăm, iar o mare parte a populaţiei va fi stimulată să meargă către ideea de mediu curat. Momentan, suntem într-o situaţie în care Guvernul s-a instalat foarte târziu şi nu mai discut motivele, bugetul s-a aprobat foarte târziu şi, la fel, nu mai discut motivele, şi suntem astăzi, la început de lună martie aproape, în care nu avem bugetul decât pentru administraţia publică centrală, nici măcar pentru unităţile subordonate, respectiv AFM. Întâi trebuie să avem bugetul, după care prezentăm şi un calendar al ghidurilor de finanţare. Cu siguranţă, vrem să venim pe proceduri simplificate, debirocratizare, să lansăm cât mai repede, să avem cât mai mulţi beneficiari. Chiar dacă avem fonduri mai puţine, am găsit surse de finanţare complementare şi sper să ne atingem obiectivele de mediu", a spus ministrul Mediului.

Reprezentanţii producătorilor şi importatorilor de automobile din România au afirmat, recent, că susţin introducerea unui sistem cumulativ de taxe, ca alternativă la eliminarea Timbrului de mediu, sistem care să cuprindă atât taxarea la înmatricularea unui autovehicul, cât şi un impozit aplicat diferenţiat pentru maşinile noi şi cele rulate.

"Există deja de ceva vreme pe agenda APIA o iniţiativă care presupune, în egală măsură, legiferarea intrării în ţară a vehiculelor şi, de asemenea, a posesiei. Asta înseamnă o taxare la înmatriculare şi, în acelaşi timp, un impozit care să catalizeze interesul consumatorului pentru maşinile mai noi, mai puţin poluante. Asta este propunerea pe care o veţi regăsi în mai toate statele din Europa, unde parcul auto naţional are nişte indicatori civilizaţi. Propunerea cuprinde, practic, un impozit mai mic pentru maşinile noi şi un impozit mai mare pentru maşinile vechi. APIA recomandă, deci, nu de acum, ci de câţiva ani, folosirea unui sistem cumulativ de taxe care să legifereze în egală măsură intrarea vehiculelor în ţară şi, totodată, posesia lor", a susţinut Cristian Milea, membru în Consiliul director al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusă pentru prima dată la 1 ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană. La acea vreme, taxa de primă înmatriculare se calcula în funcţie de trei variabile: vechimea maşinii, tipul de catalizator (euro) şi capacitatea cilindrică a maşinii.

Pe 19 februarie 2009, taxa de poluare auto a fost modificată, iar Guvernul a scăzut valoarea acesteia cu o treime. De la 1 ianuarie 2012, taxa auto a devenit obligatorie atât la reînmatricularea maşinilor înregistrate în România înainte de 1 ianuarie 2007, cât şi pentru cei care aduceau maşini din Vest. Începând cu 30 ianuarie 2012, taxa este suspendată până la 31 decembrie 2012, iar persoanele care plătiseră deja urmau să primească banii înapoi.

Din 15 martie 2013 intră în vigoare timbrul de mediu pentru autovehicule, iar din acel moment taxa auto este calculată exclusiv pe baza emisiilor de CO2, înscrise în cartea de identitate a maşinii.