Ministerul Energiei intenţionează să dezvolte un proiect de acumulare de energie electrică în depozitele de gaze, idee care nu a mai fost introdusă până acum în lume, a declarat marţi ministrul Energiei, Anton Anton, în timpul audierilor pentru bugetul Ministerului Energiei din cadrul comisiilor reunite de buget-finanţe din Parlament.

„Vrem să accesăm un program european prin care să introducem în România o idee care n-a mai fost introdusă în lumea asta – sau poate c-o fi fost făcută dar nu ştiu eu – şi anume să acumulăm energie electrică în depozite de gaze. Adică, centrala de la Craiova o retehnologizăm, alături de centrala aia la 3 kilometri există un depozit, la Gherceşti, iar în depozitul respectiv depozit introducem gaze atunci când avem exces de energie electrică de la eoliene, pentru că noi în România nu avem niciun fel de sistem de acumulare a energiei electrice. În Europa sunt 345 de sisteme de acumulare hidro, şi noi n-avem niciunul în România. Austria mai construieşte 5 acum”, a afirmat ministrul Energiei, potrivit Agerpres.

Despre taxa de 2 % prevăzută în OUG 114, Anton Anton a afirmat că procentul este diferenţiat la companiile de gaze faţă de cele de cărbune.

„Despre 2%, acesta trebuie privit diferenţiat la companiile care produc pe bază de cărbune faţă de companiile celelalte, care produc energie pe bază de gaze. La companiile pe bază de cărbune, costul energiei electrice e grevat de un procent de 40% din certificate. La celelalte nu e la fel de mare procentul”, a precizat ministrul Energiei.

Anton Anton a susţinut că România cumpără mult mai puţină energie decât consumă.

„Cumpărăm energie extrem de puţin, în pofida declaraţiilor apocaliptice care se fac din când în când, dacă ne uităm pe site-ul Ministerului Energiei, am început să pun situaţia energetică săptămânală, cantitatea de energie pe care o cumpărăm este extrem de mică faţă de cantitatea de energie pe care o producem. Şi nu o cumpărăm pentru că dăm comandă să o cumpărăm, ci pentru că la un moment dat energia pe care o cumpărăm este mai ieftină decât energia pe care o producem în România. Deci transferul de energie se face pe o piaţă care este regională”, a declarat ministrul Energiei.

 

Comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament au avizat, marţi, favorabil, bugetul pentru 2019 al Ministerului Energiei, cu 18 voturi pentru şi 12 voturi împotrivă.

Din cele două amendamente depuse la bugetul ministerului de resort, niciunul nu a trecut de votul parlamentarilor.

Potrivit proiectului de buget, Ministerul Energiei este finanţat în proporţie de 28,05% de la bugetul de stat şi din surse proprii în proporţie de 71,95%.

Ministerul Energiei ar urma să primească de la bugetul de stat 259,024 milioane de lei credite bugetare, în scădere cu 9,87% faţă de execuţia preliminată a anului precedent. Totodată, sunt prevăzute şi credite de angajament de 259,024 de milioane de lei, cu 17,3% mai mici.

Proiectul bugetului de stat pentru 2019 este construit pe o creştere economică de 5,5%, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un câştig salarial mediu net lunar de 3.085 lei. Produsul Intern Brut (PIB ) pentru 2019 este estimat la 1.022 miliarde de lei.

Deficitul bugetar este prevăzut la 2,55% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,57% din PIB.

Conform proiectului bugetului de stat adoptat de Guvern, în 2019 sunt prevăzute venituri de 164,54 miliarde lei şi cheltuieli de 258,73 miliarde de lei credite de angajament şi de 200,7 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 36,15 miliarde de lei.