Adrian Oros susține că toate lucrările făcute prost pe infrastructura principală de irigaţii nu vor fi plătite, iar cei care au răspuns de aceste lucrări vor pleca.
„Calitatea lucrărilor va fi verificată şi toate lucrările care s-au făcut prost şi nu au fost plătite, nu o să le plătim, iar contractele respective le vom rezilia. Toţi cei care în ultima perioadă au răspuns de aceste lucrări din partea ministerului, din partea ANIF-ului au monitorizat şi au gestionat aceste lucrări – şi vom constata că aceste lucrări sunt proaste – vor pleca.
De asemenea, vom prioritiza lucrările, astfel încât să se facă reabilitarea infrastructurii principale acolo unde sunt şi beneficiari, acolo unde infrastructura secundară este reabilitată pe sub-măsurile accesate de organizaţiile de fermieri”, a spus Oros, potrivit agerpres.
Care sunt județele vizate
Ministrul a venit și cu două exemple din judeţele Galaţi şi Olt. Potrivit acestuia, lucrări făcute în baza programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, un program demarat în 2015 şi căruia i-a fost alocată o sumă de un miliard de euro pentru deservirea unei suprafeţe de două milioane de hectare.
„Am făcut câteva cercetări, sunt date publice, date statistice, atât din minister, cât şi de la ANIF şi am constatat ce s-a întâmplat de fapt. S-au alocat în trei ani de zile 529 de milioane de lei, adică o medie de 176 de milioane de lei pe an pentru reabilitarea infrastructurii principale, iar paza în fiecare an era plătită cu 43 de milioane de lei. Care au fost priorităţile, cum s-au făcut aceste lucrări? Şi vă dau dau două exemple, prin comparaţie. În judeţul Galaţi, unde suprafaţa amenajată pentru irigare este de 122.982 de hectare, s-a reabilitat zero infrastructură principală, deşi există 32 de organizaţii de udători, dintre care 12 au accesat măsura 125 care deserveşte 21.500 de hectare, iar 19 dintre acestea au accesat măsura 4.3 care deserveşte 9.691 de hectare. Adică, sunt organizaţii de udători care au accesat fonduri europene pentru a-şi reabilita amenajarea secundară, dar nu au beneficiat de reabilitarea infrastructurii principale, cu niciun leu. Celălalt judeţ, în oglindă, judeţul Olt, unde suprafaţa amenajată era un sfert din cât avea Galaţiul – 41.205 hectare – s-au făcut lucrări de 21 de milioane de lei, se reabilitează trei obiective, deşi sunt doar 12 organizaţii în zonă. Anul trecut s-au irigat în judeţul Olt 847 de hectare. Asta a fost prioritizarea şi strategia pentru acest faimos program naţional de reabilitare a infrastructurii de irigaţii”, a menţionat şeful MADR.
Ce se întâmplă cu sistemul de irigații
Oros consideră că singua soluție este să prioritizeze „acest sistem de irigaţii vechi” şi să-l regânească pentru celelalte suprafeţe care nu sunt în prezent în zona irigabilă.
„Ce încercăm să facem acum? Pentru că trebuie să facem nişte lucruri acum şi apoi să regândim, să prioritizăm acest sistem de irigaţii vechi şi să regândim altceva pentru celelalte suprafeţe care nu sunt în zona irigabilă acum. În Galaţi reabilităm amenajarea Brateşul de Sus, care ar duce apa la 5.083 de hectare, de asemenea, în Câmpia Covurlui, la 76.000 de hectare, şi Terasa Nicoreşti-Tecuci, la 16.000 hectare. Încercăm să pornim tot ce se poate. Am fost ieri în judeţul Călăraşi şi am văzut că Staţia de Reumplere-Acumulare Făurei nu mai funcţionează din 1993, iar Staţia de Reumplere-Acumulare Sultana, din 2017. Dacă le pornim, ar putea deservi 75.000 de hectare. Erau acolo fermieri care au început ei, cu angajaţii lor, să facă lucrările pe care MADR, prin ANIF, trebuia să le facă în anii trecuţi. O să încercăm ca în maxim 10 zile să pornim cele două staţii de reumplere-acumulare, astfel încât măcar pentru ceea ce însămânţează acum fermierii să beneficieze de apă pe această suprafaţă importantă de 75.000 de hectare”, a explicat ministrul Agriculturii.
