Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, în cadrul sesiunii "Boosting EFSI Investments In Transport' (Stimularea investiţiilor strategice din fonduri europene în transporturi), ministrul a susţinut importanţa proiectelor ce vizează toate modurile de transport. 

"Companiile Ministerului Transporturilor au luat parte la prezentările pe domenii, iar prin promotorii antrenaţi şi pregătiţi pentru cele 16 proiecte şi-au prezentat oferta potenţialilor investitori şi au înregistrat feedback-ul acestora. Acest lucru le va permite să-şi consolideze conceptele de proiect. Promotorii români s-au întâlnit şi cu Violeta Bulc, comisarul european pentru transporturi, care şi-a exprimat aprecierea pentru viteza cu care România a pregătit proiectele, după întâlnirea de la Conferinţa Regională privind Planul de Investiţii pentru Europa, care a avut loc la Ljubliana, în luna aprilie 2016, atunci când s-au purtat discuţiile iniţiale referitoare la fondurile EFSI", se menţionează în comunicatul MT. 

Dintre proiectele discutate, cele din domeniul aerian se referă la extinderea Aeroportului Băneasa (renovare şi modernizare terminal, turn de control, căi de rulare, platformă avioane, parcare, iluminare, staţie de carburanţi, staţie de pompieri) şi extinderea Aeroportului Otopeni (un nou terminal realizat în două etape, platforme avioane, căi de rulare, conexiune la reţeaua rutieră, parcare, clădiri auxiliare, turn de control, echipamente şi vehicule speciale). 

În domeniul rutier, proiectele vizează construcţia Autostrăzii Craiova – Piteşti (121 kilometri), aducerea Centurii Sud Bucureşti la profil de autostradă (48 km) şi mentenanţa autostrăzilor Bucureşti – Constanţa (A2) şi Bucureşti – Piteşti (A1). 

În domeniul feroviar, s-a discutat despre un pachet de investiţii pentru conectarea Bucureştiului cu zonele industriale din sud, modernizarea liniilor de cale ferată aflate pe Coridorul Orient Est-Mediteranean, modernizarea şi electrificarea liniei de cale ferată Constanţa – Mangalia (44 km), iar în domeniul naval se urmăresc proiecte ce au ca obiect construcţie cheu la Gura Canalului Dunăre – Marea Neagră – 287 metri de cheu, terminal de 1,8 ha; extindere cheu dana 85 – 89 – 578 m de cheu, terminal de 4,4 ha; terminal de containere pe insula artificială – extindere insula artificială prin metoda pământ câştigat din mare (66,6 ha) şi construcţie terminal de containere de 28 ha; terminal de cereale pe insula artificială – extindere insula artificială prin metoda pământ câştigat din mare şi construcţie terminal de cereale de 18 ha; realizarea unei staţii de bunkeraj LNG – 241 m de cheu, 8 ha suprafaţă, capacitate de 5.000 – 7.500 metri cubi; Mol 3-4 – terminal de cereale (suprastructură) cu capacitate de 120.000 de tone – ulterior dezvoltării infrastructurii din fonduri structurale şi platforma industrială Port Constanţa Sud – realizare infrastructură pe insulă (22 ha) şi pe ţărm (6 ha), cheu de 350 metri, sistem de conducte. 

"Vreau să felicit România pentru numărul mare de proiecte prezentate aici. Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI) este un mecanism nou, din care trebuie să învăţăm: trebuie să fim activi, să construim experienţe. Conferinţa de astăzi este foarte importantă pentru că este prima dată când companii de stat şi investitori pot discuta investiţii concrete şi oportunităţi. Prin acest fond avem la dispoziţie 315 miliarde de euro pentru proiecte din 17 ţări', a declarat comisarul european pentru transporturi, Violeta Bulc, potrivit comunicatului MT. 

De asemenea, la reuniunea de la Rotterdam, a fost adus în discuţie şi transportul feroviar de marfă. O serie de măsuri au fost adoptate în sesiunile de discuţie ale miniştrilor transporturilor referitoare la îmbunătăţiri eficiente pentru a elimina blocajele şi a facilita traficul internaţional pe Coridorul de Transport Feroviar de Marfă Orient-Est-Med, alături de Programul de acţiuni privind Coridorul Orient-Est-Med, reducerea timpilor de aşteptare transfrontalieră în transportul feroviar de marfă, alături de planul de acţiune aferent. 

Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI) reprezintă nucleul Planului de Investiţii pentru Europa (Planul Juncker). EFSI nu este un fond de investiţii clasic, în sensul în care veniturile publice sunt colectate şi alocate pe proiecte alese în urma unui proces de selecţie condus de autorităţi publice, ci este un fond de "facilitare şi multiplicare', în sensul în care fonduri publice sunt alocate pentru a stimula investiţii private, printr-o interfaţă îndeplinită de Banca Europeană de Investiţii. 

EFSI vizează infrastructura strategică, inclusiv cea de transport, putând fi finanţate diferite tipuri de proiecte dacă aranjamentele instituţionale şi de proiect permit implicarea investitorilor străini. Aceste proiecte pot fi autostrăzi/drumuri expres, căi ferate, servicii feroviare, porturi, canale navigabile, aeroporturi. 

AGERPRES