Pentru orice român, cumpărarea unei mașini este un test important. Chiar dacă vorbim despre un model second-hand de doar 3.000 de euro sau de un vehicul nou din categoria SUV, cheltuiala implică eforturi importante și pe termen lung. Asta pentru că sunt puțini cei care își pot permite o achiziție „cu banii jos”, iar costurile de întreținere și utilizare par tot mai greu de susținut.

V-ați auzit des prietenii vorbind despre achiziționarea unei mașini. Întrebările de genul „tu ce ai alege dintre x și y?”, „cum ți se pare asta?” sau „crezi că merită banii?” sunt cel mai des întâlnite în discuțiile care au ca țintă o intenție de cumpărare. Din nefericire, mult mai rare sunt dialogurile legate de extrem de utilul TCO (Total Cost of Ownership) sau, pe românește, Costul Total de Deținere/Utilizare, care implică atât prețul de achiziție cât și cheltuielile ulterioare necesare folosirii mașinii. Aici intră atât costurile reviziilor periodice, ale carburantului, ale asigurării sau reparațiilor. Puțini români încearcă să înțeleagă cu adevărat ce înseamnă din punct de vedere financiar deținerea unei mașini înainte de a face alegerea finală, iar dealerii nu se înghesuie să le pună la dispoziție date nesolicitate care ar putea crește exponențial suma luată în calcul de potențialul client. Totuși, orice comerciant are toate aceste detalii în baza sa de date, iar anumite companii de consultanță pot pune la dispoziția doritorilor, contra cost, e drept, detalii extrem de interesante care pot schimba radical percepția despre un vehicul sau altul.

 

Cu SUV-ul în oraș

Tot lipsa de informare sau, mai degrabă, dorința de a atrage atenția și de a te simți mai sigur la volan sunt de vină pentru amploarea fenomenului SUV. Doar că în acest caz vorbim despre o tendință generală care nu se rezumă doar la clienții români, ci și la europeni, americani sau asiatici. E drept că, în Europa, apetența pentru vehicule „sport-utility” este, parcă, mai puternică decât oriunde în lume, iar în România pare a lua forma unui fenomen de masă. O paralelă între anul 2007 şi 2017 arată clar modificarea comportamentului de consum al românilor în domeniul achiziţiilor de automobile, cota de piaţă a SUV-urilor crescând de la 6% până la 27%. Iar apetenţa clienţilor români pentru maşinile cu garda la sol majorată, cu tracţiune intergrală sau nu, pare o tendință care a devenit tradiţie. Și, dacă tot comparăm 2017 cu 2007 să spunem că, acum zece ani, cele mai vândute SUV-uri erau Hyundai Tucson, Hyundai Santa Fe şi de Volkswagen Touareg, în timp ce în acest an clasamentul este dominat de Dacia Duster, Volkswagen Tiguan şi Nissan Qashqai.

Chiar mai interesant decât „nebunia SUV” este modul în care sunt utilizate aceste mașini. Studiile arată că doar în proporție de 5% – 10% clienții de astfel de vehicule părăsesc asfaltul, detaliu care lovește exact în scopul final al unei astfel de achiziții. Chiar și ideea că un SUV te protejează mai bine în trafic decât un hatchback sau sedan poate fi combătută cu date concrete. Conform EuroNCAP, organismul european care testează siguranța vehiculelor, modele precum Dacia Duster sau Kia Stonic, incluse în segmentul SUV-urilor de clasă B, au obținut anul trecut doar trei stele din cinci posibile. În același timp, modele din clasa mică precum Toyota Yaris sau Volkswagen Polo au primit punctajul maxim de cinci stele. Unde mai pui că, în multe cazuri, portbagajul unui break este mult mai încăpător decât cel al unui SUV. Toate acestea în condițiile în care prețul unui SUV îl depășește cu mult pe cel al unui model similar din zona vehiculelor obișnuite.

Cel mai simplu exemplu privind diferența de preț dintre un SUV și un hatchback se află în familia de vehicule Peugeot. Astfel, dacă cel mai ieftin 208 – Active, 1.2-82 CP, M5 – costă 12.213 euro și are un portbagaj care „înghite” 311 litri, fratele său mai înalt, 2008, costă minimum 15.616 euro, având același motor, aceeași cutie de viteze și un portbagaj ceva mai mare (410 l). Justifică plusul de peste 3.000 de euro diferențele infime dintre cele două modele? Mai degrabă, nu. Cu toate acestea orice dealer Peugeot vă poate spune că sunt mulți clienți care aleg 2008 în detrimentul lui 208 doar pentru aspectul mai „puternic”, fără a căuta să înțeleagă ce costuri totale de utilizare presupune fiecare dintre ele. Iar cazuri similare se află în gama de produse a multor mărci printre care Renault, Ford, Hyundai, Kia și chiar Dacia dacă pornim de la premisa că Sandero Stepway, de exemplu, este un crossover derivat din cunoscutul model de clasă B al producătorului autohton.

 

Dieselul, în derivă

 

Declinul motorizărilor diesel în preferințele românilor este tot mai evident. Dacă la jumătatea anului trecut mașinile cu motoare diesel ocupau 48% din piață, în primele șase luni din acest an ele au coborât la doar 38% din totalul mașinilor noi vândute. Practic, după ce românii au cumpărat tot mai multe autoturisme cu propulsoare alimentate cu motorină, ajungând la circa 60% din piață, acum procentul acestora scade dramatic. Pentru comparație, în urmă cu zece ani, în primul semestru din 2008, cota propulsoarelor diesel era de 44,3%. Dacă, pe atunci, tot restul de 55,7% din vânzări era ocupat de mașini cu motoare alimentate cu benzină, în 2018 diferența este făcută în proporție de 58,9% tot de acest tip de propulsoare la care se adaugă 2,5% sisteme de propulsie alternative (electric sau hibrid).

Pe lângă preferința pentru motoare alimentate cu benzină, generată de teama impunerii unor noi taxe pe poluare sau chiar de interzicerea circulației mașinilor alimentate cu motorină în anumite orașe din țară este demn de remarcat și scăderea capacității cilindrice a propulsoarelor aflate sub capota mașinilor cumpărate. Conform datelor Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), din totalul de 75.000 de autoturisme comercializate în perioada ianuarie – iunie 2018 mai bine de 38% au motoare cu capacitatea cilindrică mai mică sau egală cu 1.200 cmc. Alte 43,6% sunt între 1.200 și 1.600 cmc, iar 13,6% sunt între 1.600 și 2.000 cmc.

 

Scad vânzările de mașini de ocazie

În ciuda celor care preconizau o nouă avalanșă de înmatriculări de autoturisme second-hand, la fel ca în 2017, acest segment de piață pare să fi intrat în recul. Conform Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), în primele șase luni din 2018 au fost înmatriculate în România 234.794 de unități, în scădere cu 7,31% față de aceeași perioadă din anul trecut. Această direcție pare mai degrabă să arate o saturare a pieței de astfel de mașini, lucru evidențiat de Capital încă de la începutul acestui an.

 

Din totalul de peste 234.000 de autoturisme de ocazie înmatriculate în acest an nu mai puțin de 59.265 de unități aparțin mărcii Volkswagen, aceasta fiind evident cea mai căutată marcă pe piața second-hand. Locul secund în clasamentul mașinilor de ocazie este ocupat de Opel, cu 25.309 unități, iar pe a treia poziție se află BMW cu 22.239 unități. Urmează Audi (21.941 unități) și Ford (21.743 unități).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(Articol publicat în ediţia revistei Capital de luni, 27 august 2018. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întreaga ţară.)

Te-ar putea interesa și: