Un sondaj Gallup realizat la finele anului trecut arată o susţinere record pentru legalizarea canabisului – 50% dintre respondenţi la nivel naţional, faţă de doar 12% în 1969, ultima dată când Gallup a realizat un astfel de sondaj în Statele Unite.
Schimbarea de atitudine a americanilor faţă de incriminarea consumului şi comerţului cu marijuana s-a schimbat profund în ultimii ani, pe măsură ce “războiul împotriva drogurilor” purtat de autorităţi s-a dovedit nu doar ineficient, ci a şi avut efecte dezastruoase, asemănătoare celor apărute în perioada prohibiţiei alcoolului, ducând la creşterea criminalităţii organizate şi consumând resurse uriaşe din bani publici pentru vânarea unor consumatori care nu exercită nicio violenţă împotriva altor persoane. SUA cheltuieşte doar pentru aplicarea legii împotriva consumului de droguri 13 miliarde de dolari, a făcut cele mai multe arestări legate de marijuana din lume – 20 de milioane de persoane din anii ‘60 până în prezent, majorita­tea consumatori, într-un singur an fiind reţi­nuţi mai mulţi fumători de iarbă decât arestaţi pentru toate infracţiunile violente (crimă, viol, tâlhărie etc.). Războiul purtat cu costuri uriaşe nu a împuţinat nici consuma­torii, nici producţia, reuşind doar, pe măsură ce devenea mai dur, să împingă „afacerea“ drogurilor spre organizaţii din ce în ce mai violente dispuse să-şi asume riscul.
După ce acum doi ani votanţii din California au respins, la limită, legalizarea marijuanei în scop recreaţional, specialiştii citaţi de Wall Street Jounal dau şanse mari de succes campaniilor din această toamnă din Washington, Colorado şi Oregon. Dacă vor trece, referendumurile vor face ca posesia unor cantităţi mici de canabis să fie legală pentru orice persoană care are peste 21 de ani, la fel ca şi vânzările de retail, care vor fi impozitate.

Iarba, deja legală în scop medical

Măsurile vor reprezenta un pas suplimentar faţă de legile care au dezincriminat deja consumul şi comerţul cu marijuana în scop medical. Doar în Oregon există 55.000 de consumatori de marijuana în scop medical licenţiaţi de către stat, planta fiind recomandată pentru tratamentul a numeroase afecţiuni precum artrită, glaucom, sau ca analgezic pentru bolnavii de cancer, care erau nevoiţi, până nu de mult, să şi-o procure ilegal. O parte importantă a populaţiei susţine extinderea măsurilor de liberalizare, inclusiv în scop recreativ, mai ales că şi bugetul public va câştiga peste 100 milioane de dolari pe an, nu doar din taxe, ci mai ales din reducerea cheltuielilor cu urmărirea penală şi încarcerarea consumatorilor. Susţinătorii acestor măsuri arată că societatea are de ales în prezent între două variante: să tolereze un mod de viaţă alternativ al unor semeni care nu exercită violenţă împotriva altor persoane, sau să construiască mai multe închisori din banii contribuabililor.
Sondajele de opinie indică o susţinere semnificativă a legalizării mai ales în Colorado (51% dintre votanţi pro legalizare, 40% contra, restul nehotărâţi), unde vânzarea de marijuana este legală în scop medical din 2000, şi Washington (50% pro, 38% contra), cu precădere în rândul tinerilor. Măsura a început să câştige suport şi printre oficiali, de regulă opozanţi ai legalizării. Procurorul din Seatle, Pete Holmes, care a fost ales în 2009 după ce a promis să nu ceară condamnări în cazuri de posesie de marijuana, a declarat că “deţinerea este o infracţiune doar pentru că am ales noi să o numim aşa, nu pentru că ar exista o justificare”.
Numeroase state au adoptat deja legi care dezincriminează posesia de cantităţi mici de marijuana, aplicând doar amenzi modice celor prinşi, chiar dacă intră în conflict cu legea federală care continuă să impună sancţiuni penale.

Legea care incriminează consumul, “anulată” de juraţi

Schimbarea de atitudine a populaţiei faţă de incriminarea consumului de droguri  a început să îşi transmită efectele şi în sistemul american de justiţie, unde o parte a deciziilor în procesele penale, inclusiv cele împotriva consumatorilor şi cultivatorilor de canabis, se iau de către juraţi (oameni obişnuiţi, care trebuie să urmeze însă instrucţiunile procedurale ale judecătorului). În urmă cu o săptămână, în New Hampshire, juraţii au respins cererea de condamnare a unui bătrân de 60 de ani, care cultiva marijuana în curtea din spatele casei pentru consum propriu şi care nu şi-a deranjat niciodată vecinii.
Speţa este considerată extrem de importantă pentru că decizia a fost luată apelând la o procedură specială permisă de Constituţia americană, dar folosită foarte rar din cauza faptului că juraţii nu sunt informaţi despre existenţa ei în cursul proceselor. “Jury nullification” este o moştenire lăsată sistemului american de justiţie de către părinţii fondatori, permiţând juraţilor (cetăţeni obişnuiţi) să anuleze aplicarea unei legi, dacă o consideră nedreaptă, atunci când trebuie să condamne o persoană, chiar dacă acuzarea a reuşit să dovedească tehnic, fără urmă de îndoială, că legea respectivă a fost încălcată. În fapt, juraţii au dreptul să judece atât faptele, cât şi legea în sine, fiind o ultimă “redută” în faţa unor posibile abuzuri legislative ale autorităţilor. Prerogativa juraţilor este asemănătoare celei deţinute de Curtea Supremă, singura care mai poate anula aplicarea unei legi pe motive de neconstituţionalitate.  În perioada prohibiţiei alcoolului, mai multe curţi cu juraţi au apelat la “jury nullification”, refuzând să condamne persoane prinse consumând alcool, chiar dacă acuzarea dovedise încălcarea legii, doar pentru că juraţii au apreciat legea ca fiind nedreaptă şi neconformă cu principiile constituţionale care interzic limitarea libertăţilor personale atâta timp cât nu sunt vătămaţi direct alţi oameni.
Astfel de decizii ale juraţilor au contribuit la încetarea prohibiţiei alcoolului, după o perioadă neagră în istoria SUA, în care trimiterea în ilegalitate a acestei pieţe a determinat apariţia primelor mari reţele de crimă organizată. Motivul pentru care nu se apelează mai frecvent în procesele penale la “jury nullification” este faptul că juraţii nu sunt informaţi de judecător că au o astfel de prerogativă. Mai mult chiar, o decizie a Curţii Supreme de la sfârşitul secolului 18, interzice apărării să informeze juraţii că au un astfel de drept, deşi nu interzice dreptul în sine, pentru ca oamenii obişnuiţi din juriu să nu abuzeze de el anulând aplicarea legilor penale. În New Hampshire, bătrânul consumator de marijuana a scăpat de condamnare pentru că guvernatorul statului a aprobat, în luna iulie a acestui an, un act normativ care permite avocaţilor apărării să informeze juraţii despre posibilitatea de a judeca, în procesele penale, atât faptele, cât şi legea. În viitor, este de aşteptat ca acuzaţii să scape de condamnare, graţie aplicării acestei prerogative constituţionale, în majoritatea proceselor declanşate împotriva consumatorilor de droguri.
Până în prezent, cauze în care s-a folosit “jury nullification” au apărut, de regulă, doar acolo unde juraţii aveau cunoştinţă de existenţa acestei prerogative din alte surse de informare. Tot mai multe organizaţii şi publicaţii americane au început campanii de informare pentru a aduce la cunoştinţa cetăţenilor americani obişnuiţi faptul că pot desfiinţa şi legile “nedrepte” dacă ajung vreodată să fie desemnaţi juraţi în procese penale.

Fost procuror federal: “Votaţi nevinovat în toate cazurile cu marijuana!”

La finele anului trecut, New York Times a făcut senzaţie publicând un articol scris chiar de fostul procuror federal Paul Butler, în prezent profesor de drept la Universitatea George Washington, în care acesta recomanda americanilor să voteze “nevinovat” dacă ajung vreodată juraţi într-un proces legat de marijuana, chiar dacă acuzarea dovedeşte că acuzatul a fumat iarbă sau a vândut-o unui alt adult, într-un schimb consimţit: “Ca jurat, aveţi această putere dată de constituţie ; dacă o exercitaţi, veţi fi parte dintr-o tradiţie a juraţilor americani care au ajutat ca legile noastre să devină mai drepte”.
Şi alte publicaţii, precum The Economist, au început de mai mulţi ani o campanie de informare pentru a arăta că legalizarea, este, la fel ca în cazul prohibiţiei alcoolului, singura soluţie pentru a diminua cele mai nocive efecte pe care drogurile le au în societate.
Capital a deschis, încă din 2009, o dezbatere pe această temă, aducând în discuţie probleme serioase, care ţin inclusiv de respectul legii pentru libertatea şi responsabilitatea individuală, ignorate sau tra­tate neserios şi demagogic de politicieni, căutând argumente în mediul academic şi în cel de afaceri.
Citeşte aici argumentele Capital pentru legalizarea drogurilor uşoare şi situaţia pieţei din România: