Directorii executivi ai marilor corporații, băncile, instituțiile financiare și o serie de lideri occidentali au semnat rapid planul Marii Resetări, prin care se angajează să apese mai repede butonul „reset” al economiei globale. ”Pe scurt, avem nevoie de o „Mare Resetare” a capitalismului”, a decretat șeful FEM, Klaus Schwab.

Noi strategii de reforme

Susținătorii Marii Resetări își propun să modifice economia globală prin două strategii de reformă diferite. Prima este de a crea o varietate de noi programe guvernamentale, inclusiv politici similare cu rezoluția de extremă-stânga „Green New Deal” propusă în 2019 de demorata Alexandria Ocasio-Cortez și de colegul ei, Bernie Sanders.

A doua reformă propusă de Marea Resetare este adoptarea pe scară largă a standardelor de Mediu, Social și de Guvernanță (ESG), care schimbă modul de evaluare a afacerilor. În cadrul unui model ESG, companiile nu sunt evaluate doar folosind metode tradiționale, cum ar fi veniturile și calitatea bunurilor și serviciilor oferite.

Ci pe o varietate de măsuri de justiție socială, cum ar fi amprenta lor de carbon, calitatea aerului unui lanț de aprovizionare al unei afaceri și pe raportul „corect” dintre asiatici și hispanici care lucrează într-o companie.

Decizia Parlamentului European

Aceste noi criterii ar putea deveni în curând o realitate în Europa. Parlamentul European a votat, în martie, o rezoluție care solicită tuturor companiilor mari din UE, dar și celor mai mici, să pună în aplicare standardele ESG. În caz contrar, riscă se confrunte cu sancțiuni dure din partea guvernelor naționale.

Deși rezoluția adoptată nu este încă obligatorie pentru statele membre UE, este un semnal că oricând aceste sancțiuni pot fi aplicate. În paralel, urmează ca o legislație oficială să fie anunțată de Comisia Europeană în iunie.

Potrivit firmei internaționale de avocatură Shearman and Sterling, „cadrul propus de verificarea prealabilă vizează trei categorii de ”efecte adverse potențiale și / sau reale ”, inclusiv „drepturile omului”, mediul și „buna guvernanță”.

Aceste categorii sunt în mod deliberat extinse și ar impune, în multe cazuri, întreprinderilor să facă reforme radicale pentru a se alinia la obiectivele de stânga. Și să le impună societăților.

Protejarea mediului ar implica, potrivit Shearman and Sterling, „dreptul la un mediu sigur, curat, sănătos, durabil și biodivers”, complet diferit de cum e definit de „standardele de mediu recunoscute la nivel internațional și ale UE”.

Mai mult, rezoluția solicită ca „strategiile de afaceri să fie aliniate la European Green Deal și la angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030”.

Cel mai important pentru companiile și afacerile americane este că rezoluția solicită ca aceste cerințe ESG să acopere toate activitățile unei companii, inclusiv „lanțul valoric”.