Cursul de schimb leu/euro a atins vineri un nou maxim istoric, de 4,6975 lei, ca urmare a unei creşteri de 0,18% faţă de joi, arată datele afişate de Banca Naţională a României (BNR). Aceasta este a patra zi de creştere consecutivă, continuând tendinţa de săptămâna trecută. Cursul de schimb leu/euro a ajuns joi la un nou maxim istoric, de 4,6890 lei, ca urmare a unei creşteri de 0,13% faţă de miercuri, iar miercuri a fost la un alt maxim, de 4,6830 lei, ca urmare a unei creşteri de 0,02% faţă de marţi. De asemenea, cursul pentru moneda europeană urcase marţi la un alt nou maxim istoric, de 4,6822 lei, ca urmare a unei creşteri de 0,11% faţă de luni. Moneda europeană a revenit pe apreciere în faţa leului marţi, după ce a scăzut luni cu 0,02%, la 4,6771 lei, inversând uşor trendul zilelor precedente. Cursul de schimb pentru euro a atins pentru prima dată nivelul de peste 4,67 lei miercuri 9 ianuarie, fiind stabilit la 4,6722 lei, o creştere de 0,11% faţă de ziua precedentă.

În schimb, cursul valutar pentru francul elveţian a fost stabilit vineri la 4,1441 lei, în scădere de la 4,1453 lei joi, aceasta fiind a doua zi de scădere. Gramul de aur a scăzut vineri la 170,2283 lei, de la 171,1534 lei joi, revenind aproape de nivelul de miercuri, când a fost de 170,2727 lei. Joi, gramul de aur a fost la maximul ultimelor 21 de luni, un nivel mai ridicat de atât, respectiv de 174,8019 lei, fiind stabilit la data de 21 aprilie 2017. Cursul afişat pe BNR este calculat pe baza tranzacţiilor interbancare.

Analiștii economici au indicat mai mulți factori responsabili de devalorizarea monedei naționale, toți fiind legați de evoluții interne. Cristian Păun, economist, profesor de economie la ASE București, a indicat printre aceștia, deficitul balanței comerciale și, în special, cel de cont curent (care include în plus și schimburile de servicii). Aici se fac plăți în valută de dobânzi deci este o cerere în creștere de valută, potrivit Digi24. Riscul seismic dat de măsurile adoptate de Guvern la începutul anului și inflația record, cea mai mare din UE și loviturile date fondurilor de pensii care probabil au dus la retragerea de bani din România de către fondurile de capital din alte țări (investitori importanți la fondurile de pensii) – sunt alte cauze care au dus la devalorizarea monedei naționale. “Evoluțiile viitoare nu pot fi apreciate exact. Pe de o parte factori precum deficitul de cont curent și serviciul datoriei vor continua să existe, însă, pe de altă parte, nu se știe cât va lăsa BNR situația să continue. Intervențiile acesteia sunt însă de scurtă durată, iar pe termen mediu lung presiunile în sensul devalorizării se întorc cu o forță și mai mare”, a spus profesorul de la ASE.

Te-ar putea interesa și: