Acesta susţine că „speranțe pot exista, însă criteriile bugetare din Pactul de Stabilitate și Creștere nu sunt condiționate prin diverse mențiuni de flexibilizare, referitoare la creșterea economică sau la destinațiile deficitului în materie de investiții ori cheltuieli curente.

Pentru 2019, deficitul cash estimat prin rectificarea din noiembrie este 4,43%. Trebuie să vedem însă cu ce deficit se va închide bugetul, date fiind anumite obligații de plată intervenite ulterior. Oricum, Procedura de deficit excesiv se judecă în raport cu metodologia europeană. La acest moment, este estimat un deficit ESA de 3,82%, ceea ce înseamnă mult peste marjele de flexibilizare. Atunci când deficitul ESA sare cu mai mult de 0,5 puncte procentuale peste limita de 3%, procedura de deficit excesiv se declanșează independent de orice clauză de flexibilitate.

Aceasta nu înseamnă că nu pot fi avute în vedere unele discuții sau negocieri la nivelul Comisiei Europene. Nu sunt însă foarte optimist în ce privește eficiența acestor discuții”.

Teoria “wageledgrowth” invocată de unii economişti PSD nu a reprezentat decât “ambalajul științific” al unor politici pur populiste, mai spune consilierul prezidenţial într-un interviu acordat HotNews.ro.

Potrivit acestuia, se remarcă totuşi o „maturizare politică” a societăţii româneşti, care nu mai pare dispusă să voteze „politicieni care doar le aruncă niște sute de lei în buzunar pentru a le cumpăra votul”. El a atras atenţia şi asupra dinamicii negative din ultimele luni a sectorului industrial, o tendinţă „puțin îngrijorătoare”.

În aceste condiţii, „este evident că economia trebuie să se pregătească pentru etapa ajustărilor calitative, situație în care competitivitatea va cântări tot mai puternic”, arată consilierul prezidenţial, în opinia căruia „este esențială reorientarea politicilor economice dinspre susținerea consumului către investiții”.

Totodată, Cosmin Marinescu subliniază că “deficitul bugetar trebuie bine ținut în frâu în anul 2020, pentru ca 2021 și 2022 să nu fie ani ratați, ca potențial de investiții și dezvoltare pentru România”. În acest sens, consilierul avertizează că impactul asupra deficitului bugetar din partea măsurilor suplimentare, „care nu au putut fi cuprinse în buget”, „impune eforturi considerabile în planul colectării fiscale, peste prevederile actuale din buget”.

El a amintit, în context, de problema măririi pensiilor și a inegalităților din acest sistem, „ceea ce indică necesitatea unei regândiri a sistemului pensiilor publice. De exemplu, atunci când anumite salarii nu trec testul productivității și al competenței, tema contributivității devine o falsă problemă, care reflectă eșecul unei societăți de a pune veniturile în acord cu meritele”.

„Tocmai de aceea deficitul bugetar trebuie bine ținut în frâu în anul 2020, pentru ca 2021 și 2022 să nu fie ani ratați, ca potențial de investiții și dezvoltare pentru România. Trebuie abandonate în mod inteligent politicile pro-ciclice, bazate pe consum, pentru a face loc politicilor structurale, care să susțină investițiile și potențialul productiv intern, inclusiv prin calitatea instituțiilor cu impact asupra mediului de afaceri”, a mai spus Cosmin Marinescu, care se declară un adept a politicilor pro-piață, în condiţiile în care „politicile pro-business sfârșesc prin a fi anti-piață”.