Liviu Dragnea și-a încheiat brusc cariera politică. La doar o zi după pierderea alegerilor europarlamentare de către PSD, Dragnea a fost trimis la pușcărie pentru 3 ani și jumătate. Totul a venit duppă ce a încasat o condamnate definitive în dosarul angajărilor fictive din Teleorman.

La câteva săptămâni după această condamnare vin acuzații extrem de grave. Dragnea a dat un tun de un milliard de euro chiar înainte de ajunge la beci. Totul a ieșit la iveală după ce comunitatea forestieră din România s-a dezlănțuit. Aceștia spun că ultima inițiativă legislativă a liderului PSD este un dezastru și că dacă aceasta s-ar implementa le-ar adduce daune de un milliard de euro.

„Sectorul forestier s-a  procoposit,  în ultimele  zile  ale campaniei  electorale,  cu  un proiect de lege – 340/2019, privind  interzicerea  exporturilor  de  buștean și  cherestea, un proiect anunțat în campania electorală de către Liviu  Dragnea și depus ca inițiativă legislativă la Camera Deputaților joi, 23 mai, cu trei zile înainte de finalul campaniei electorale. Tema opririi exporturilor a fost vehiculată în mod oportunist de către diferiți  lideri de opinie, regăsindu-se în diferite proiecte legislative, care au fost respinse în urma  dezbaterilor din Parlament. În acest sens dezbaterile și  punctele de vedere transmise de către Guvern în 2015 și 2017 pot fi consultate pe pagina Camerei Deputaților”, arată Fordaq, Comunitatea Forestierilor din România, într-un comunicat.

Aceasta arată că percepția  celor care se informează pe Facebook, legată de trenurile pline cu buștean, care  părăsesc România și golesc versanții de păduri, este falsă.

„Acele trenuri cu buștean vin în România nu pleacă! În ultimii 3-4  ani, România a importat în mod constant aproximativ 3 milioane mc de lemn rotund anual, în timp ce exporturile s-au situat sub 100 000 mc de buștean anual! Exporturile de cherestea de  rășinoase se bazează în mare măsura pe lemn importat, prin urmare ce logică ar exista în oprirea acestor exporturi? Deșeurile și rumegușul rezultate din prelucrarea acestui volum uriaș de lemn provenit din import ajută la echilibrarea cererii interne de resursă pentru industria plăcilor, industria peleților și a producerii de energie pe bază de biomasă. Oprirea acestor fluxuri de export cherestea ar avea drept consecință imediată oprirea fluxurilor de import lemn rotund, cu efecte colaterale majore prin afectarea industriei plăcilor, a peleților și a lemnului de foc”, a declarat Cătălin Tobescu, reprezentant Fordaq, Comunitatea Forestierilor din România.

Pierderile  economice imediate s-ar ridica la 500 milioane  euro, contravaloarea exporturilor de cherestea, pierderi dublate prin efectele colaterale în industria plăcilor, a peleților și  prin pierderea de resursă pentru energia din biomasă.  Concomitent, ar disparea ca resursă pentru lemnul de foc deșeurile obținute din  producerea cherestelei de foioase pentru export, adică echivalentul a 1 milion mc lemn de foc.

Unul dintre principiile de baza în administrarea pădurilor este valorificarea superioară a masei lemnoase. Din sortarea masei lemnoase primare rezultă sortimente superioare,  valorificabile industrial și lemn de foc.

„Oprirea exporturilor de cherestea ar conduce la diminuarea cererii de buștean de gater și implicit la scăderea volumului de masă lemnoasă exploatată, cu efect colateral în restrângerea ofertei de lemn de foc! Un calcul  simplu ne arată că dispariția celor 500.000 mc cherestea de fag exportată, cherestea obținută cu un randament mediu de 40% din buștean, ar conduce la un volum de buștean  prelucrat mai  mic cu 1,2  milioane mc. Cum randamentul mediu de sortare din lemn  rotund este în medie de 50%, rezultă că dispariția exportului de cherestea de fag ar  conduce indirect la dispariția din piaţă a unui volum de 1,2  milioane mc lemn de foc, volum la care se adaugă deșeurile din prelucrarea primară utilizate ca lemn de foc – acei baloţi de lăturoaie pe care îi  găsim în toată partea de Sud a României ca resursă de lemn de foc”, spun reprezentanţii Fordaq.

În dezbaterile unor proiecte similare din 2015 și 2017 care vizau oprirea exporturilor de lemn brut, punctele de vedere tehnice transmise de către Guvern  au  fost explicite, adaugă ei.

Tema opririi exporturilor de buștean și cherestea este complet defazată față de temele dezbătute pe plan european, cu impact asupra domeniului pădurilor.

„Lemnul, ca resursă naturală regenerabilă, menținerea biodiversității și creșterea stabilității pădurilor se află în centrul tuturor acestor politici. Invităm factorii de decizie să revină la discuții serioase despre problemele reale ale domeniului pădurilor”, concluzionează Fordaq, anunță focus-energetic.ro.

 

Te-ar putea interesa și: