În timp ce guvernanții primesc numeroase critici pentru că au eșuat să facă investiții publice semnificative în mari proiecte de infrastructură, Avocatul Poporului mai dă Executivului o lovitură la acest capitol, prin contestarea unor prevederi din legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Astfel, Avocatul Poporului a anunţat joi că a atacat la Curtea Constituțională – CCR punctele 12 şi 13 din Legea nr. 144/2019 care modifică legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, invocând că acestea încalcă dreptul la proprietate privată şi pot genera cheltuieli suplimentare pentru expropriat.

”Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate referitoare la prevederile pct. 12 şi pct. 13 din Legea nr.144/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. Respectivele prevederi încalcă, în opinia Avocatului Poporului, art. 1 alin. (5) şi art. 44 din Constituţie. Avocatul Poporului observă că emiterea unei decizii de restituire a imobilului expropriat, retragerea sumelor consemnate sau restituirea de către expropriaţi a sumelor plătite cu titlu de despăgubire sunt stabilite în mod unilateral de expropriator, fără ca expropriatul să fie consultat sau notificat în vreun fel referitor la aceste hotărâri. Acest aspect este de natură a crea în sarcina persoanei expropriate obligaţii, cheltuieli sau sarcini pentru aceasta, afectându-i interesele individuale, inclusiv dreptul de proprietate privată”, a transmis Avocatul Poporului, prin intermediul unui comunicat de presă.

Odată parcurse etapele exproprierii, persoana expropriată este privată de proprietatea sa, în schimbul unei despăgubiri/sume de bani pe care o poate utiliza aşa cum consideră de cuviinţă. Iar obligarea acesteia la restituirea sumei primite cu titlu de despăgubiri echivalează practic cu o nouă expropriere având la bază invocarea propriei culpe a expropriatorului. Mai mult decât atât, poate pune expropriatul într-o situaţie dificilă din punct de vedere financiar, în sensul în care nu mai deţine suma primită cu titlu de despăgubire, ori îl poate pune în imposibilitatea de a mai gestiona cheltuielile legate de bunul care reintră în patrimoniul său, arată sursa citată.

Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate încalcă principiului securităţii juridice prin lipsa de previzibilitate a normei legale.

”Asigurarea securităţii juridice trebuie observată cu mai mare stricteţe în cazul regulilor cu implicaţii şi consecinţe financiare, cum se întâmplă în cauză, unde, urmare a renunţării la unele imobile expropriate, din anumite motive prevăzute de lege, statul (prin reprezentanţii săi, în calitate de expropriatori) dispune în mod arbitrar. Din cele prezentate, se poate reţine că respectarea drepturilor fundamentale ale fostului proprietar – expropriat este dependentă exclusiv de voinţa/decizia expropriatorului, ceea ce este de natură să afecteze esenţial securitatea circuitului civil”, a mai transmis instituția condusă de Renate Weber.

În opinia Avocatului Poporului, legiuitorul nu a respectat normele de previzibilitate şi stabilitate a regulilor instituite în cazul renunţării la bunurile expropriate pentru realizarea unor obiective de interes naţional şi local, întrucât expropriatului i se impune, cu titlu de obligaţie, reprimirea bunului care a făcut obiectul exproprierii şi restituirea sumelor primite cu titlu de despăgubire.

”În acest fel, expropriatul este pus în situaţia dificilă de a suporta o sarcină excesivă din punct de vedere financiar, care, în anumite cazuri, îi poate pune în pericol capacitatea de a mai putea administra cheltuielile legate de patrimoniul său. Emiterea deciziei de restituire a imobilului către fostul proprietar, expropriat, în condiţiile reglementate, constituie, în mod implicit, un transfer silit de proprietate realizat cu titlu oneros în favoarea expropriatului, acesta fiind obligat la reprimirea bunului în patrimoniul său şi la restituirea sumelor de bani obţinute cu titlu de despăgubiri, în dauna respectării dreptului de proprietate şi a stabilităţii patrimoniului său. Or, procedând în acest mod, legiuitorul încalcă dreptul de proprietate privată, ocrotit de Constituţie”, se mai arată în comunicat.

Te-ar putea interesa și: