Încă din primele zile ale mandatului, toată lumea a stat cu ochii pe Biden pentru a vedea ce politică adoptă vizavi de China, scrie NationalInterest.

Recent, la o dezbatere găzduită de CNN, răspunzând unei întrebări privind solicitanții de azil, Biden a invocat brusc China: Am avut o convorbire telefonică de două ore cu Xi Jinping. Şi ştiţi la fel de bine ca mine că aceşti oameni, dacă nu ne mobilizăm, ne vor mânca pâinea. Dar a fost o conversaţie bună, îl ştiu bine (pe președintele Chinei) şi am petrecut mult timp împreună în anii în care eram vicepreşedinte”.

Biden a continuat: „Deci, principiul central al lui Xi Jinping este că trebuie să existe o China unită, bine controlată. Iar el își folosește rațiunea pentru lucrurile pe care le face bazându-se pe asta.”

Joe Biden a mai spus că i-a transmis liderului chinez că niciun președinte american nu poate fi susținut, dacă nu reflectă valorile SUA. Și a sugerat că nu s-ar amesteca în cazul unor chestiuni intrerne ale Beijingului, precum represiunea din Hong Kong şi „încălcările drepturilor omului” asupra uigurilor din Xinjiang.

Potrivit publicației americane, aceste declarații ale președintelui sunt menite să provoace și mai multă confuzie. Așa cum afirmă detractorii săi, citind printre rânduri, Biden pare să atribuie abuzurile privind drepturile omului împotriva uigurilor și represiunile din Hong Kong unor norme culturale diferite. Criticii președintelui susțin și că Biden sugerează că pozițiile externe ale administrației sale cu privire la China sunt mai curând o formă de teatru politic pentru consumul intern al americanilor, iar Xi Jinping „îl va înțelege”.

Generalul american în retragere, ex consilier pentru securitate națională, H.R. McMaster, a fost mai contondent. El a sugerat la un eveniment al republicanilor că afirmațiile lui Biden despre uiguri ehivalează cu „fanatismul mascat ca sensibilitate culturală”. McMaster a atras atenția și asupra a ceea ce el vede ca o gașcă a parlamentarilor de la Washington și a elitelor de afaceri care, intenționat sau nu, promovează agenda politică a Beijingului: „Ei au acești idioți utili aici în Statele Unite”.

Afrimația președintelui indică o problemă inerentă a coerenței politicilor: strategia a administrației Biden față de China este îngreunată de recursul său frecvent la semnale mixte. În cazul Taiwanului, de exemplu, Biden l-a invitat pe Bi-khim Hsiao, ambasadorul de facto în Statele Unite, să participe la inaugurarea sa. A fost pentru prima dată din 1979 când Taiwanul a fost reprezentat în mod oficial la o învestire. Gestul a fost perceput ca o reafirmare a angajamentului de securitate al SUA față de Taiwan.

Dar recentul comentariu al lui Biden privind „norme diferite” arată poziția politică a administrației sale cu privire la afacerile interne ale Chinei. Mai mult, contrazice discursul anterior al lui Biden despre „locul Americii în lume”. El a încadrat politica externă ca o luptă existențială între sistemele de valori concurente, susținând că rațiunea SUA este „de a apăra democrația la nivel global”.

După o lună la Casa Albă, absența unei abordări coerente față de Beijing ridică mai multe întrebări decât răspunsuri cu privire la viitorul problemei relației strategice SUA-China, conchide publicația americană.