Parlamentul a operat o serie de modificări esențiale care ar urma să vină în ajutorul unor polititicieni ale căror procese ar putea fi rejudecate. Astfel, reducerea teremenelor de prescripție vin în favoarea Elenei Udrea sau Darius Vâlcov iar eliminarea probelor pe mandat de siguranță națională îl ajută pe Liviu Dragnea în dosarul Tel Drum.

Potrivit informațiilor oferite de de G4media, reducerea termenelor de prescripție îi ajută pe inculpații ale căror procese se rejudecă de la zero, ca urmare a deciziei CCR de ieri, 3 iulie 2019: Vâlcov, Udrea, Bica, Șova, familia Cosma.
De asemenea, eliminarea din dosarele obișnuite a probelor făcute de SRI pe mandat de siguranță națională (MSN) l-ar putea ajuta pe Liviu Dragnea în dosarul Tel Drum. Potrivit unor surse din rândul avocaților, dosarul Tel Drum abundă de înregistrări făcute de SRI pe MSN, pe securitate economică.

Principalele modificări operate de Parlament în ceea ce privește termenele de prescripție a răspunderii penale sunt:

• De la 10 ani la 8 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani);

• De la 8 ani la 6 ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani).

A fost dezincriminată total infracțiunea de neglijență în serviciu (art. 298 se abrogă). Au fost înjumătățite pedepsele pentru infracțiunile de delapidare (art. 295) și abuz în serviciu (art. 297), dacă autorii faptelor achită prejudiciul până la rămânerea definitivă a sentinței. 
A fost abrogat articolul 13 indice 2 din legea 78/2000 privind combaterea și prevenirea faptelor de corupție: ”În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

În cazul Codului de procedură penală a fost menținută interdicția comunicărilor publice și a declarațiilor, precum și furnizarea de informații, direct sau indirect, despre o persoană urmărită penal sau trimisă în judecată (art. 4). Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii și poate astfel întrerupe interogatoriul, deși legea spune că jură pe Biblie să spună adevărul și numai adevărul (art. 116). Acest lucru ar putea face inutilă audierea având în vedere că ea poate fi întreruptă oricând, deşi esenţa audierii este să fie spontană. Un martor ostil sau mincinos ar putea să pună pauză ori de câte ori întrebările sunt incomode.

Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relații de conviețuire cu inculpatul (art. 117). Acest lucru ar face posibil practic să refuze să depună mărturie orice persoană care a avut o relaţie similară celor de familie cu suspectul, indiferent care este obiectul audierii şi permite ca orice martor să poată să se eschiveze de la audiere invocând o relaţie anterioară (legea nu prevede care este durata în care se poate considera că persoanele au stabilit relaţii similare celor de familie) cu suspectul indiferent dacă este adevărat sau nu.

Înregistrarea de către un martor a unei conversaţii purtate de un inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoarece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal (art. 139).

Mandatele de securitate națională (MSN) nu se mai pot utiliza în dosarele obișnuite. Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Doar probele pentru terorism rămân valabile în dosarul de terorism.
 Au fost limitate denunțurile la maximum un an de la comiterea faptei pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă.

 

Te-ar putea interesa și: