Poate cea mai controversată numire în cabinetul Grindeanu este cea a deputatului PSD Florin Iordache la Ministerul Justiţiei. De profesie inginer, la Fabrica de Mobilă din Caracal, apoi pe rând absolvent de drept şi doctor în economie, cu un curs absolvit  la Colegiul Naţional de Apărare, Iordache este considerat omul din umbră al PSD care coordona în Parlament tot ce înseamnă modificări şi iniţiative legislative legate de justiţie şi coduri penale. De mai multe ori, aceste iniţiative ale PSD au fost extrem de controversate, fiind menite să servească în mod evident politicienilor anchetaţi sau condamnaţi, scrie Gândul.

Iordache se află la al cincilea mandat de deputat şi este căsătorit cu fosta judecătoare de la instanţa supremă Magdalena Iordache. Este un apropiat al lui Adrian Năstase şi Victor Ponta. În 2013, Gândul scria că în Parlament, Iordache este omul care se ocupă de toate proiectele de lege sau problemele delicate promovate de PSD sau indirect, de premierul Victor Ponta. „Biroul de comandă” era pe atunci la preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, unde de cele mai multe ori social-democraţii se întâlneau în formula Victor Ponta-Valeriu Zgonea-Florin Iordache-Ilie Sârbu.

În 2013, Florin Iordache a fost cel care a coordonat în Parlament modificările aduse Codului Penal de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi aprobarea proiectului de lege privind amnistia şi graţierea, în aşa-numitul episod „marţea neagră”. Atunci, Iordache a fost cel care s-a ocupat de modificările aduse Codului Penal şi cel care s-a asigurat că proiectul de lege privind amnistierea şi graţierea urma să primească raport favorabil din partea Comisiei Juridice. Discuţiile cu preşedintele Comisiei Juridice, deputatul PC Bogdan Ciucă, şi cu Theodor Nicolescu de la PNL – trimis în judecată de DNA în dosarul privind fraudele de la ANRP – au discutat în secret, în toiul nopţii, despre cum să treacă aceste modificări legislative. Ele au fost adoptate în miezul nopţii, după ce ziariştii şi deputaţii din Comisie părăsiseră sala de şedinţă, prin convocarea unei şedinţe ad-hoc, la care documentele oficiale susţin că au participat 24 de deputaţi, deşi la şedinţa anterioară, care durase 4 ore, fuseseră prezenţi doar 6-7 deputaţi. A doua zi, prevederile controversate au fost introduse urgent pe ordinea de zi suplimentară a Camerei Deputaţilor.

Florin Iordache s-a ocupat şi de controversatul proiect de lege privind Roşia Montană, el supraveghind parcursul amendamentelor asupra legii din Parlament.

Tot Iordache a propus un proiect de lege prin care procurorii să nu mai poată utiliza în dosarele de corupţie interceptările realizate pe mandate de siguranţă naţională.

Iordache s-a numărat de asemenea printre iniţiatorii modificării Statutului deputaţilor şi senatorilor, prin care cei care şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare înainte de 2013 să fie absolviţi de vină.

Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, o titulatură nouă a acestui minister, este trimisă în judecată pentru luare de mită – patru infracţiuni, folosirea autorităţii sau influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite – două infracţiuni și spălare de bani – două infracţiuni.

Potrivit DNA, în campania electorală pentru alegerile locale din 2012, Lia Olguța Vasilescu, care candida pentru un mandat de primar, a determinat mai mulți oameni de afaceri, personal sau prin intermediul unor persoane din echipa de campanie, să efectueze diverse sponsorizări, inculpata folosindu-se, în schimbul obținerii acestor foloase, de influența pe care o avea asupra oamenilor de afaceri, în calitatea sa de vicepreședinte al organizației județene a unui partid politic. În acest mod a fost plătit inclusiv un concert susţinut de Goran Bregovici la Craiova în campania din 2012.

Despre Carmen Dan, propusă pentru Ministerul de Interne, nu se cunoaşte aproape nimic, în afară de faptul că aproape întreaga ei carieră s-a desfăşurat în judeţul Teleorman, în umbra lui Liviu Dragnea. De altfel este considerată "omul lui Dragnea la Ministerul de Interne".

Potrivit propriului CV, cea mai mare parte a carierei sale, din 2002 până în 2012, Carmen Dan a lucrat la Consiliul Judeţean Teleorman, în condiţiile în care CJ Teleorman a fost condus de Liviu Dragnea din 2000 până în 2012. Din 2012, Carmen Dan a ajuns subprefect, iar apoi prefect, în vreme ce Liviu Dragnea a fost ales deputat în 2012 şi numit vicepremier şi ministru al Dezvoltării în Guvernul Ponta.

Carmen Dan a absolvit facultatea de Drept a Universităţii Ecologice Bucureşti şi şi-a dat licenţa la Universitatea Alexandru Ioan Cuza în 2000.

Sevil Shhaideh, vicepremier, ministrul Dezvoltării Regionale, a fost refuzată de preşedinte pentru funcţia de prim-ministru, în schimb a fost pusă pe poziţia de vicepremier şi ministru al Dezvoltării – unde preşedintele nu mai are niciun cuvânt de spus. Una dintre diferenţele dintre funcţia de viceprim-ministru şi cea de prim-ministru este că premierul este membru „titular" în CSAT, în vreme ce nici vicepremierul, nici ministrul Dezvoltării nu fac parte din această structură. Sevil Shhaideh a mai fost ministru al Dezvoltării în Cabinetul Victor Ponta.

Problemele lui Sevil Shhaideh nu ţin neparat de domnia sa cât de soţul ei de naţionalitate siriană, un apropiat al preşedintelui Bashar al-Assad. Din acest punct de vedere, Sevil Shhaideh, beneficiară a unor rapoarte de securitate naţională, ar putea reprezenta o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale.

Daniel Constantin, vicepremier, ministrul Mediului şi-a început cariera politică în Partidul Conservator şi ulterior a ajuns ministrul Agriculturii în Guvernul USL. El îşi datorează nu numai cariera politică, ci şi bunăstarea, lui Dan Voiculescu: din declaraţiile sale de avere reiese că îi datorează 295.000 de euro lui Dan Voiculescu.

Împrumutul a fost contractat în două tranşe, în 2006 (100.000 de euro) şi 2007 (195.000 de euro), şi trebuie returnat, potrivit declaraţiei de avere în termen de zece ani: 2016, respectiv 2017. Din ultuma declaraţie de avere completată (iunie 2016), reiese că datoriile nu sunt plătite.

Florian Bodog, ministrul Sănătăţii, a mai ocupat funcţii de secretar de stat şi de director în Ministerul Sănătăţii în perioada 2010-2012 şi este decanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie a Universităţii din Oradea. În perioada 2009-2010 a fost managerul Spitalului Judeţean Oradea.

În septembrie 2016, CNATDCU i-a retras calitatea de conducător de doctorate pe care acesta o deţinea la Facultatea de Medicină a Universităţii Oradea, constatând că Bodog este autorul a doar 2 articole ştiinţifice cotate ISI, în loc de 6 cât cere legea. Bodog se trecuse autor principal la 12 lucrări ştiinţifice, potrivit dezvăluirilor făcute de ziariştii de la ebihoreanul.ro.

Nicolae Florin Jianu, ministrul pentru IMM, Mediul de afaceri şi Anteprenoriat, a fost implicat tangenţial într-un dosar penal în care o firmă la care a fost acţionar până înainte să fie numit în Guvernul Ponta, ca ministru pe acelaşi portofoliu pe care îl primeşte şi acum, a fost anchetată pentru spălare de bani şi evaziune fiscală.

Fosta sa firmă, Advice Group Media, a fost cercetată în dosarul de evaziune fiscală al grupării de firme din jurul lui Marcel Păvăleanu, din Prahova, din care a plecat apoi dosarul de corupţie al lui Mircea Cosma şi al fiului său. În 2016, poliţiştii şi procurorii prahoveni au dispus clasarea dosarului în cazul fostei firme a lui Jianu şi a partenerului său de afaceri, Iulian Cazacu, conform Rise Project.

Ana Birchall, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, a fost şi ea implicată într-un scandal, apărând în 2009 într-o filmare în care îi dădea un teanc de 5.000 de euro preşedintelui PSD de atunci, Mircea Geoană, în biroul său din Kiseleff. Ulterior, Birchall a recunoscut că ea era protagonista filmării, însă a susţinut că era vorba despre o donaţie pentru partid, care ar fi fost înregistrată ca atare legal şi publicată în Monitorul Oficial.

Ana Birchall a precizat uterior pe blogul ei că "a existat o donatie din partea mea explicit destinata pentru campania electorala a partidului din dorinta castigarii a cat mai multor procente, procente care asigurau cat mai multe locuri eligible, locuri eligibile pentru care ma pregateam si candidam si eu in competitia interna din partid. Aceasta suma constituie o donatie absolut legala in cuantumul permis de lege".

Cu toate aceste, în calitate de ministru delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall va reprezenta România şi va fi în relaţie cu Europa. Acest scandal o vulnerabilizează în relaţia cu oficialii europeni.

De numele lui Pavel Năstase, ministru al Educaţiei, este legat scandalul revenirii lui Andrei Hrebenciuc pe postul de lector la ASE. Fiul lui Viorel Hrebenciuc fusese suspendat din această poziţie când a fost arestat, alături de tatăl său, în dosarul retrocedărilor de păduri. Andrei Hrebenciuc jr. a recunoscut fapele pentru care a fost acuzat. Ulterior, el a făcut cerere, care a fost aprobată, pentru a reveni la ASE, lucru confirmat de Pavel Năstase.

"Da, preda, pentru ca el a depus o cerere la inceputul anului universitar, in care spus ca din punct de vedere juridic are dreptul sa predea, atata vreme cat nu este condamnat. Oficiul juridic a dat ok pe cererea respectiva. Se pare ca din punct de vedere legal are dreptul sa predea", a declarat pentru HotNews.ro Pavel Nastase.

Pavel Năstase este rectorul ASE, considerat unzul dintre cei mai bogaţi profesori din România: are conturi de 1,5 milioane de lei, aproape 140.000 de euro, 35.000 de dolari, apartament în Bucureşti, casă în Ilfov, cadă de vacanţă la Sinaia, teren agricol în Teleorman, teren intravilan în Ilfov şi venituri anuale de peste 325.000 de lei împreună cu soţia, în principal din activitatea profesorală de la ASE.

Mircea Dobre, ministrul Turismului, a fost subiectul unor anchete de presă care dezvăluiau că firma sa și a tatălui derula contracte de furnizare de zeci de milioane de lei cu autorităţile locale din Constanţa. Consiliul Județean Constanța a încheiat un conract de 17 milioane de euro pentru Programul „Cornul și Laptele" cu deputatului PSD de Constanța Mircea Titus Dobre, a dezvăluit presa.

Contractul a fost atribuit de instituția codusă de Nicușor Constantinescu, în 2013, firmei Dobre&Fiii SRL, urmând ca aceasta să asigure furnizarea produselor de panificație și lactate pe o perioadă de patru ani, contra sumei de 75 de milioane de lei, inclusiv TVA.

Marius Dunca, ministrul Tineretului şi Sportului, absolvent SRI, a fost şeful Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, instituție ai cărei inspectori au fost în control la Clubul Colectiv pe 30 noiembrie 2015, cu doar 24 de ore înainte de incendiul în care și-au pierdut viața 64 de tineri și alți 100 au fost răniți.

El a fost demis câteva zile mai târziu, pe 3 noiembrie, de încă premierul Victor Ponta, pentru acst fapt. O zi mai târziu, Victor Ponta şi-a dat şi el demisia îmtgrună cu guvernul său,în urma protestelor de stradă declanşate de tragedia Colectiv. Acum Dunca a ajuns ministru.

După ce a fost demis, el a fost numit secretar general la ong-ul Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului CIADO, care în campania electorală pentru parlamentare din 2016 apare creditat şi cu sondaje ale opiniei publice. În vara lui 2016, Dunca a fost ales consilier judeţean PSD la Braşov, apoi în decembrie a fost ales senator de Braşov.

Anterior, a fost în 2009 director coordonator la Consiliul Judeţean pentru Protecţia Consimatorului Braşov, iar din 2006 până în 2009 a fost director la firma de curăţenie Diamond Cleaning. Timp de un an, în 2007-2008, a fost consilier al unui europarlamentar.

Andreea Păstîrnac, ministru delegat pentru relaţiile cu Românii de Pretutindeni. Ambasador al României în Israel, Andreea Păstîrnac a fost acuzată de rudele şi apropiaţii victimelor incendiului din Colectiv că a minţit în legătură cu sprijinul acordat acelor răniţi care au ajuns internaţi la spitale din Israel.

Teodor Meleşcanu, ministrul de Externe, a mai ocupat acest post, el fiind şi şeful SIE. Controversa în jurul său a apărut în 2014, când a preluat portofoliul Externelor în plin scandal al votului din diaspora, la alegerile prezidenţiale, când românii din străinătate nu au putut vota cu toţii, la secţiile de vot formându-se cozi imense. Atunci, Meleşcanu a arătat că va rezolva problemele în turul al doilea de scrutin, însă numărul secţiilor de votare nu a fost suplimentat, deşi Autoritatea Electorală Permanentă arăta că acest lucru era posibil legal.

Într-o intervenţie televizată, Meleşcanu le recomanda românilor din diaspora să nu se mai înghesuie la aceleaşi secţii de votare din străinătate. Soluţia sa pentru românii din Paris era să meargă la Nancy să voteze, oraşul aflându-se la aproape 400 de kilometri distanţă. Mai mult, le dădea şi indicaţii turistice: "mai ales că (Nancy) este un oraş superb, leagănul art nouveau care s-a creat în Franţa şi care este binecunoscut şi în România”.

Ulterior, această împrejurare privind votul din diaspora a devenit obiectul unui dosar penal la DNA, care însă până în prezent, la doi ani distanţă, nu a înregistrat progrese semnificative, parlamentarii protejându-l cu imunitatea pe fostul ministru de Externe Titus Corlăţean, pe care procurorii DNA au solicitat să îl ancheteze pentru abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Corlăţean a fost ales din nou senator şi la aceste alegeri. Meleşcanu nu are nicio calitate în acest dosar penal.

Petre Daea, ministrul propus pentru Agricultură, a mai condus acelaşi minister în Cabinetul Năstase, iar cariera şi-a început-o în 1973 ca şef al unei Cooperative Agricole de Producţie din judeţul Mehedinţi.

În perioada martie 2002 – iulie 2004, Petre Daea a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, iar în iulie-decembrie 2004 a ocupat funcţia de ministru al Agriculturii. Din 2008, el este parlamentar.

Petre Daea s-a remarcat prin iniţiativa de introducere a pensiilor speciale pentru parlamentari, dar şi prin faptul că a solicitat asigurarea cazării de către Camera Deputaţilor chiar dacă a menţionat apartamente în Bucureşti în declaraţia de avere. Daea a solicitat sume pentru acoperirea chiriei în regim particular.

Tot Petre Daea, s-a remarcat ca un susținător al culturilor modificate genetic, dar şi ca un susţinător al amantei sale, Camelia Luchian, pe care o dorea ca vicepreşedinte la Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultură.

Prezent la începutul anilor 2000 la emisiunea 100% realizată la acea vreme de Robert Turcescu, Daea s-a remarcat printr-un limbaj de lemn, prin incoerenţă şi prin faptul că nu a putut lega două vorbe ca răspuns la interpelarea jurnalistului.

Răzvan Cuc, propus pentru portofoliul de ministrul al Transporturilor, a fost secretar de stat în acelaşi minister în Guvernul Ponta, de unde a fost demis de premierul Dacoan Cioloş pentru că a participat la un miting electoral.

„În cea mai mare parte, secretarii de stat au fost schimbaţi şi celor care au rămas le-am pus clar în vedere că, indiferent dacă aparţin sau nu unui partid politic, pe perioada mandatului acestui Guvern le cer să nu facă politică de partid, dacă vor să rămână în Guvern ca şi secretari de stat. Acolo unde voi constata că sunt secretari de stat care doresc să facă politică de partid îi voi invita să facă în partide şi nu în Guvern", declara premierul Cioloş despre limitările secretarilor de stat din Cabinetul său.

Există însă și controverse privind trecutul viitorului ministru.

Potrivit initiativaromania.ro, comparând declarațiile de avere și interese, Răzvan Cuc nu avea nici o proprietate pe numele său în 2010 ca angajat al Ministerului Economiei şi nici în 2012, momentul în care a devenit consilier judeţean. În ciuda unui salariu modest de consilier şi Director al Zonei Libere Giurgiu – 33.000 RON anual – din aceste surse, Răzvan Cuc a acumulat proprietăţi imobiliare – terenuri intravilane şi locuinţe în București şi Giurgiu, sume în bani aflate în conturi bancare și bijuterii în valoare de 25.000 Euro.

Declarațiile de interese arată şi că firma sa, SC Pan D´Or SRL a încheiat în 2012-2013 contracte cu Direcţia Generală de Asistență Socială și Protecţia Copilului, în perioada în care Cuc era consilier judeţean.

Alexandru Petrescu, ministrul Economiei, a fost director la CFR Călători şi Compania Naţională Poşta Română. El a fost subiectul unui scandal de presă, Hotnews dezvăluind că Petrescu a încasat o primă de performanţă la Poşta Română, deşi compania a înregistrat pierderi.

Potrivit Hotnews, Alexandru Petrescu a încasat 240.000 lei bonus de performanţă pentru perioada 2014-2015, în condiţiile în care Poşta Română a avut pierderi în 2015. El s-a apărat că Poşta ar fi ieşit pe profit în 2015,dacă nu ar fi primit o amendă de 7,4 milioane de euro de la Consiliul Concurenţei.

Toma Petcu, propus pentru Ministerul Energiei, de profesie inginer constructor, şi-a recunoscut singur problema: el declară în propriul CV că nu se pricepe la treburile economice. CV-ul său, plin de greşeli gramaticale, conţine următoarea frază: "Pot asigura managementul oricarui compartiment din cadrul unei companii cu exceptia celui economic"

Te-ar putea interesa și: