Numar de licente limitat, eliminarea posibilitatii de a inchiria o masina pentru taximetrie, aparat de taxat fiscal si cheie electronica, pret de pornire care sa nu depaseasca pretul pe kilometru. Acestea sunt doar cateva dintre prevederile noii legi ce urmeaza a intra in vigoare si care a pus pe jar lumea taximetriei. In momentul de fata, pe piata din Bucuresti, de departe cea mai dezvoltata din Romania, functioneaza cu acte in regula aproximativ 9.000 de taxiuri. Despre numarul celor care merg ,,la negru,, sunt putini care se hazardeaza sa vorbeasca. Intre 4.000 si 6.000 de taximetre ilegale. ,,Din aproape 9.400 de taxiuri cu licenta valabila, doar 1.400 sunt proprietate a unor companii,,, spune Ilie Anghel, patronul companiilor Cristaxi si Confort. Restul functioneaza dupa un sistem care se pare ca a mers ca uns in ultimii ani. Mai exact, majoritatea companiilor sunt, de fapt, niste simple dispecerate la care, in schimbul unei taxe si al respectarii unor conditii (de pret), adera taximetristii independenti.

Licente in numar limitat, dupa hotararea Consiliului Local

Noua lege va limita numarul licentelor acordate pentru Bucuresti la 10.000. La prima vedere este un numar insuficient, insa majoritatea operatorilor sunt de alta parere. Acestia cred ca cele 10.000 de licente care vor fi scoase la mezat nici macar nu se vor epuiza. ,,La stabilirea acestei limite am luat in calcul situatia din mai multe capitale europene. La Londra, de exemplu, se elibereaza pana in 40.000 de licente anual, iar la Paris in jur de 35.000. Am raportat aceste cifre la populatia orasului respectiv, iar aceeasi operatie am efectuat-o si pentru Bucuresti. De fapt, numarul ar fi trebuit sa fie chiar si mai mic de 10.000,,, explica Victor Stan, consilier general la Primaria Municipiului Bucuresti.
Din cele 10.000 de licente, 8.000 vor fi permanente, restul fiind sezoniere. In realitate, chiar si cele sezoniere vor fi valabile tot timpul anului, singura conditie suplimentara care le va diferentia de cele permanente tinand de frecventa cu care trebuie reinnoita. Doua treimi din licentele permanente vor fi acordate firmelor, restul taximetristilor independenti. Aceste prevederi nu au avut darul de a-i inspaimanta pe operatorii legali. Cu toate acestea, numarul licentelor in regula a crescut spectaculos in ultima vreme, de la circa 5.600, inainte de aparitia legii, la cifra de acum. Ceea ce ii va lovi pe majoritatea operatorilor va fi o prevedere a legii care interzice posibilitatea folosirii in regim de comodat a masinilor. Exista multe companii care lucreaza cu masini inchiriate, fie cu sofer propriu, fie, in cele mai des intalnite situatii, folosindu-l pe proprietar drept conducator auto. Prin noile reglementari, aceasta practica nu va mai fi posibila. Compania care cere licenta in nume propriu va trebui sa aiba masini, iar pentru asta trebuie efectuate investitii considerabile.

Companiile importante vor absorbi independentii

Cat despre taximetristii independenti, acestia vor trebui sa obtina licenta in nume propriu, ceea ce inseamna multa birocratie. Daca la asta mai adaugam si investitiile care trebuie efectuate in achizitionarea unui aparat fiscal si a unei chei electronice (ofera informatii despre numarul de ore lucrate de un anumit sofer, incasari etc.), acestea ajungand la 200 euro, si taxa forfetara de peste 1,2 milioane lei pe luna, ne dam seama ca si ei vor fi greu loviti de lege. In plus, acestia vor fi obligati sa se conecteze la un dispecerat, ceea ce le va creste din nou costurile lunare. Schimbarile aduse de noua lege vor determina fie disparitia multor independenti, fie migrarea lor catre companiile reprezentative. Companiile mici vor fi nevoite sa se coalizeze pentru cresterea fortei in piata si a parcului auto, ceea ce va duce la obtinerea unui numar superior de licente. Cat despre marile companii, avantajate sunt, in primul rand, cele care au un parc auto. Dan Sora, unul dintre actionarii Taxi 2000, sustine ca: ,,Noua lege ne obliga sa avem parc propriu de masini. Nu e definit insa ce inseamna parc propriu: numar de masini, culori, infrastructura etc. Suspiciunea mea este ca se vor impune bareme greu de trecut pentru majoritatea companiilor. Practic, companiile sunt impinse sa cumpere propriile masini. Aceasta lege loveste in libertatea afacerilor din Romania,,. Toate aceste decizii duc pana la urma la coagularea pietei. Numarul mare de companii existente a fost unul dintre factorii care au determinat o stagnare a pretului pe kilometru in ultimii trei ani. In momentul in care numarul actorilor din piata va fi mai mic, indexarile de pret vor putea fi mult mai usor efectuate. Se vorbeste de un viitor tarif care sa plece de la 6.000 de lei/km, fata de 4.500 lei/km in momentul de fata. Chiar si la 6.000 lei tariful ar fi inferior celor practicate in multe orase din Romania. La Suceava, de exemplu, preturile variaza intre 8.000 si 10.000 lei pe km, la Botosani tarifele sar de 8.000 lei, iar la Piatra Neamt, Cluj si Bistrita de 7.000 lei/km. Exista orase in Romania (mai ales cele mici, cu putine taxiuri) unde se practica exclusiv mica negociere. Acum cateva luni, managerii mai multor companii de taximetre au facut greseala de a anunta public o intelegere care prevedea stabilirea unui pret minim pentru operatorii din Bucuresti. Consiliul Concurentei s-a autosesizat imediat, amenintand ca, in cazul in care se va pune in aplicare intelegerea, va interveni. Acum, nimeni nu mai vorbeste de preturi minime, de teama de a nu incalca prevederile Legii concurentei cu privire la cartelul de pret. ,,Daca se va incerca stabilirea unor preturi minime, legea prevede amenzi ce pot ajunge la 10% din cifra de afaceri a unei companii,,, spune Cristina Butacu, directorul Departamentului Juridic de la Consiliul Concurentei.

Scheme de afaceri profitabile puse in pericol

Proaspetele reglementari in domeniu vor modifica felul in care se castiga in taximetrie. Noua legislatie va afecta si modul in care se fac afacerile in domeniul taximetriei. Companiile care au investit intr-un parc propriu de autoturisme sunt avantajate. Despre investitiile imobiliare se spune ca sunt extraordinar de rentabile. Ai 10.000 de dolari in buzunar cu care achizitionezi un apartament de doua camere in zona Berceni, de exemplu. Daca il inchiriezi, vei obtine maximum 100 de dolari pe luna. Ceea ce inseamna un venit de 1.200 de dolari anual. Nu este mult, insa este un venit sigur, iar daca ai mai multe apartamente inchiriate, poti trai chiar bine. Ce se intampla insa in momentul in care, in loc sa iei un apartament in Berceni, achizitionezi sase autoturisme Dacia de cativa ani vechime, pe care le inchiriezi cu 200.000 lei/zi pentru taximetrie. Este un pret excelent, in conditiile in care tarifele sunt in general duble. Taximetristul contractant se obliga sa aiba grija de masina si sa asigure combustibilul. Veniturile aduse de cele sase masini intr-o luna ajung la 1.200 de dolari, adica, exact cat ar aduce apartamentul intr-un an. Cine a simtit aceasta afacere s-a imbogatit. Noua lege ii va sili insa pe cei care faceau astfel de afaceri sa renunte sau sa se transforme in companie. In momentul de fata, un taximetrist are patru optiuni de lucru. In situatia in care are propria masina, poate lucra de unul singur sau sa opteze pentru o companie care ii ofera servicii de dispecerat. Contra a 50 de dolari pe luna (cam aceasta e media preturilor in Bucuresti), taximetristul poate beneficia de avantajul dispeceratului care ii da comenzi. El trebuie sa respecte insa politica de pret a companiei. In rest, toti banii raman ai lui, iar el se ocupa de intretinerea masinii si alimentare. Incasarile zilnice ale unui astfel de taximetrist variaza in general intre 400.000 si 700.000 lei/zi. Cei care nu au autoturisme au si ei doua variante. Pot lucra la o companie care are parc propriu, unde trebuie sa dea conform planului, aproximativ 400.000 zilnic, beneficiaza de salariul minim pe economie si de surplusul de incasari. Sau poate lua o masina ,,la ramanere,,. In jargonul taximetristilor, asta se traduce printr-un fel de leasing: iau masina de la o terta persoana, ii platesc o anumita suma zilnic, vreme de cativa ani, dupa care devin proprietarul autoturismului.r
r
Companiile care au masini proprii sunt avantajater
r
De obicei, aceste masini sunt la mana a doua, iar uzura lor este destul de ridicata. Poti lua si o masina noua, care costa aproximativ 4.000 de dolari, dar o vei plati aproape dublu. Acest sistem s-a dezvoltat deoarece soferii de taxi care au salarii mici pe cartea de munca nu au, practic, acces la creditele oferite de banci pentru autoturisme. Dar piata libera a reglat si aceasta nevoie. Prin noua lege, sistemul ,,la ramanere,, va fi insa pe cale de disparitie, ceea ce va duce insa la investitii suplimentare din partea companiilor, care vor beneficia din ce in ce mai putin de avantajul folosirii masinilor taximetristilor. Sistemul pare insa a fi usor de combatut prin vanzarea masinii si intocmirea unui act aditional prin care plata sa fie facuta in rate. In acest fel, masina apartine noului taximetrist, care isi poate lua licenta, desi o va plati in cativa ani. Regulile afacerii in acest domeniu par a se modifica in sensul dorit de anumite companii, mai ales de cele care detin deja un parc propriu de masini. Cele mai importante aflate in aceasta postura sunt Cobalcescu si Cristaxi. Cu toate acestea, amanarea aparitiei normelor de aplicare, ce ar fi trebuit sa fie publicate la 28 aprilie, provoaca neplaceri. ,,Nu mai putem sa angajam soferi ca nu au atestate, iar atestate nu se mai elibereaza pana la aparitia normelor,,, explica Nicolae Trusca, directorul companiei Cobalcescu.r
r
Cum stau marile firme bucurestener
r
Taxi Leone – 600 de masini, toate in regim de colaborare; daca nu-si va constitui rapid un parc propriu, ar putea sa piarda din ponderea detinuta in piatar
Cobalcescu – 500 de masini in parcul propriu; va fi, probabil, una dintre cele mai avantajate de noul contextr
Confort – 500 de masini in regim de colaborare; fiecare taximetrist din retea va trebui sa se licentieze independent, ceea ce poate reduce numarul acestorar
Cristaxi – 350 de masini in proprietate; in principiu, ar trebui sa fie una dintre firmele care vor avea de castigatr
Prof Taxi – 270 de masini, toate ale colaboratorilor independenti; daca nu-si face un parc propriu, ar putea fi in pericol sa i se reduca numarul de autoturismer
Ro-stef Taxi – 1.000 de masini, toate in regim de colaborare; din cauza noilor prevederi legale, e posibil ca o parte a independentilor sa se retraga sau sa adere la un dispecerat independent.r
r
Ce schimbari aduce legear
r
• elimina posibilitatea utilizarii unor masini in regim de comodatr
• fiecare taximetru va fi dotat cu aparat fiscal de taxat si cu cheie electronicar
• taximetristii sunt obligati sa le asigure protectie clientilorr
• soferii taximetrelor nu au voie sa refuze efectuarea unei curser
• cu toate acestea, ei nu au voie sa transporte persoane in stare avansata de ebrietate; legea nu spune nimic despre modul in care se poate stabili ca o persoana se afla sau nu intr-o astfel de starer
• tariful de pornire nu poate fi mai mare decat cel practicat pe kilometrur
• pe locul din fata nu poate fi transportat un client decat atunci cand celelalte locuri sunt ocupater
• este interzis transportul bagajelor care nu permit inchiderea completa a capotei portbagajuluir
• numarul maxim de licente pentru taximetrie este stabilit de autoritatile locale;r
• nu pot primi licente decat firmele sau persoanele fizice care detin autovehicule in proprietate.r
r
Taximetria in cifrer
r
• 9.400 – numarul licentelor valabile in Capitala;r
• 5.600 – numarul licentelor valabile existente la inceputul acestui anr
• intre 4.000 si 6.000 – numarul taximetrelor pirat in Bucurestir
• 8,000 – numarul maxim al licentelor permanenter
• 2.000 – numarul maxim al licentelor sezoniere;r
• 52 de miliarde de lei – cifra de afaceri a unei companii cu 350 de masini in proprietate (Cristaxi)r
• 2,5 miliarde – profitul aceleiasi companii;r
• 10 miliarde – cifra de afaceri a unei companii cu 500 de colaboratori pe masinile proprii (Confort); costurile unei astfel de firme se rezuma la inchirierea unei frecvente radio si la angajarea catorva dispecerer
• 150 – 200 de euro – costul aparatului fiscal de taxat si al cheii electronicer
• 4.500 de lei – pretul mediu pe kilometru practicat in capitalar
• 6.000 de lei – pretul minim pe kilometru pe care ar dori sa-l impuna patronii din domeniur
• 7.000 – 10.000 de lei – pretul mediu pe kilometru practicat deja in anumite orase din Moldova si Ardeal.r
r
Cum e la altiir
r
• In Statele Unite, legislatia difera de la stat la stat. Cu toate acestea, in New York, Washington sau Los Angeles, taxiurile sunt dotate cu aparate de taxat normale, iar drept chitanta se elibereaza un cartonas care are pe o fata o carte de vizita, iar pe cealalta cateva rubrici (pretul, data, semnatura), completate cu pixul de catre sofer si nestampilater
• La Madrid sau Roma, de la aeroport taximetristii merg de obicei cu aparatul oprit si la sfarsit cer o suma cu cel putin 50% mai mare decat cea pe care ar fi inregistrat-o ,,ceasul,,r
• In majoritatea oraselor europene o cursa spre aeroport implica o suprataxa legala de 10 pana la 50% din valoarea curseir
• La Belgrad, o cursa de la gara pana in centru costa pe aparat 300 – 400 de dinari (5 – 7 dolari), singurele taxiuri disponibile fiind Mercedes sau Audi, in timp ce din centru pana la gara, cu un taximetru normal, costa doar 60 de dinari (1 dolar)r
• La Atena, o cursa de la aeroport pana in centru (aproximativ 40 km) costa cam 15 euro; de la Otopeni in centrul Bucurestiului (17 km) costa, in cel mai bun caz, zece euro.