CEC Bank, UniCredit Bank şi, din informaţiile Capital, Alpha Bank avansează această ipoteză. Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank, a anunţat încă de săptămâna trecută că lucrează la definitivarea unui produs de finanţare imobiliară, care va permite românilor să cedeze băncii imobilul ipotecat dacă aceştia intră în default, produs care va funcţiona în paralel cu actualul credit ipotecar al băncii.

Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank, a propus ieri crearea unui credit special cu dare în plată care să funcţioneze pe lângă creditul ipotecar obişnuit. El spune că apariţia legii dării în plată va obliga băncile să inventeze produse noi asemănătoare leasingului imobiliar.

„Din discuţiile pe care le-am avut cu băncile, acestea voiau ca legea să nu se aplice creditelor în desfăşurare, pentru a reduce astfel impactul economic şi reticenţa investitorilor care prospectează piaţa românească. Băncile vor ca legea să se aplice doar împrumuturilor acordate în viitor şi discută despre crearea unor produse de creditare special croite pentru darea în plată, care să funcţioneze în paralel cu actualele credite. Practic, produsul pentru darea în plată, care va avea un avans şi o dobândă mai mari, se va adresa clienţilor care vor să împartă riscul. Astfel, clienţii care apelează la un astfel de produs vor putea să returneze imobilul ipotecat. Cu această abordare, băncile vor fi confortabile şi nu va exista un impact asupra pieţei imobiliare, ba dimpotrivă va fi o piaţă mai reglementată“, a declarat pentru Capital Andreea Comşa, managing director al Premier Estate Management.

Dacă la varianta de aplicare a legii pentru creditele în desfăşurare pare să se fi renunţat, rămâne de stabilit modul în care actul normativ se va aplica împrumuturilor viitoare. Avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre iniţiatorii Legii dării în plată, a anunţat la începutul acestei săptămâni că „se pare că şefii de comisii (din Parlament n.red.) au acceptat deja excluderea programului Prima Casă, dar şi interdicţia aplicării legii la creditele în derulare. Cu aceste cedări, pur şi simplu, legea devine inutilă şi toate abuzurile din trecut uitate, iertate, amnistiate“. Turnura pe care a luat-o legea vine după ce la Parlament au avut loc discuţii cu Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR, şi membrii ai Asociaţiei Române a Băncilor.

Efectul legii în forma actuală

Primul efect concret al discuţiilor pe marginea legii dării în plată a fost migraţia clienţilor spre programul Prima Casă. Media zilnică a solicitărilor de garantare în luna ianuarie 2016 se situează la circa 150, iar în ultima perioadă s-au înregistrat peste 240 solicitări de garantare pe zi, a anunţat fondul de garantare, instituţie care analizează dosarele Prima Casă.

CITIŢI ŞI Efectul Raiffeisen: Ce înseamnă, de fapt, un avans de 35% la creditele ipotecare

„În cel mai rău scenariu, adică adoptarea legii în forma actuală, contaminarea pe orizontală va ajunge până la sectorul construcţiilor şi imobiliare. Deja am văzut reacţia băncilor. Ridicarea riscului presupune mărirea considerabilă a avansului şi cred că se va mări şi costul de finanţare. Drept urmare, cererea solvabilă va scădea foarte mult. Vom vedea din nou oferte cu rate la dezvoltator ca în trecut, când piaţa a trecut printr-o perioadă de restrişte, dar această soluţie nu este una pe termen lung, pentru că dezvoltatorii nu sunt creditori. Iar soluţia creditului de nevoi personale pentru acoperirea avansului ar împovăra foarte mult împrumutatul“, spune Anca Bidian, CEO al brokerului de credite Kiwi Finance.

Un impact asupra pieţei imobiliare s-ar putea traduce printr-o acutizare a unei probleme cu care acest sector se confruntă deja. Potrivit lui Bidian, oferta de apartamente este foarte redusă, iar clienţii cu credite pre-aprobate caută câte 7-8 luni o proprietate. Un blocaj în creditare va obliga dezvoltatorii să-şi amâne construcţia de locuinţe noi.

CITIŢI ŞI Dezvoltatorii de locuinţe acuză: Oamenii pot trăi fără credite, dar noi nu!

Cât despre soluţia ratelor la dezvoltator, Comşa spune că o astfel de variantă nu există. „Dezvoltatorii nu vor da rate pe zece ani, pentru că ei au nevoie de cash-flow şi de finanţare, şi oricum ar rezulta nişte rate lunare foarte mari şi nu ar fi viabil. Prin urmare, noi sperăm să se ajungă la un consens, astfel încât piaţa să nu fie afectată tocmai când lucrurile merg bine“, menţionează Comşa.

Într-o notă mai optimistă, Marius Dragne, CEO-ul producătorului de blocuri de zidărie Xella RO, spune că legea dării în plată ar putea aduce lucruri interesante. „Băncile ar putea deveni încet un jucător pe piaţa imobiliară. Apartamentele care ajung la bănci prin darea în plată vor creşte stocul de unităţi pe care orice bancă îl poate avea şi va apărea interesul de a ieşi cu ele în piaţă“, spune acesta.

Deocamdată, însă, discuţiile din Parlament privind noua formă a legii dării în plată au fost amânate pentru săptămâna viitoare.