Propunerea vine la scurt timp după ce preşedintele Klaus Iohannis a semnat un decret de promulgare a unei legi care modifică şi completează celebra lege a faţadelor, aflată în vigoare din 2011, dar care până acum nu a produs efectele aşteptate.

Potrivit noii legi a faţadelor, primăriile au obligaţia să întocmească liste cu proprietarii de clădiri ale căror faţade este necesar să fie reabilitate şi să îi notifice în vederea realizării lucrărilor necesare. Abia anul trecut, Primăria Capitalei a inventariat un calup de clădiri, în număr de 1.132, şi şi-a propus să notifice circa 4.525 de proprietari. Este vorba, în principal, de centrul istoric al oraşului, imobile amplasate pe Bd. Lascăr Catargiu, Calea Victoriei, Bd. Carol – Bd. Pache Protopopescu, Bd. Magheru – Bd. N. Bălceascu – Bd. I. C. Brătianu, Bd. Regina Elisabeta – Bd. M. Kogălniceanu. Conform legii, odată notificaţi, proprietarii au obligaţia să îşi renoveze proprietăţile în maxim un an.
Printre modificările aduse actului normativ se precizează că primăriile pot asigura, la cererea proprietarilor, finanţarea integrală a lucrărilor în anumite circumstanţe, sumele urmând să fie recuperate în cel mult zece ani. Banii urmează să fie recuperaţi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, iar în cazul în care nu vor putea fi recuperaţi în acest mod, primăriile pot stabili o taxă pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, din care să-şi recupereze investiţia în maxim zece ani. În cazul proprietarilor cu venituri mai mici sau egale cu salariul minim net pe ţară, perioada în care se pot recupera banii se poate extinde peste zece ani.

Dacă imobilele reabilitate sunt vândute, primăriile recuperează banii de la noii proprietari. De asemenea, primăriile pot prelua parţial sau integral aceste cheltuieli dacă respectivele clădiri sunt în „zone protejate şi în zone de protecţie a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial“. Persoanele ale căror imobile necesită renovare, dar nu sunt incluse în programele primăriilor, pot beneficia de credite bancare cu garanţie guvernamentală şi cu dobânda subvenţionată.

Un pas înainte

Prin Strategia Naţională a Locuirii, guvernul îşi propune să ducă legea faţadelor la nivelul următor. În document se precizează faptul că, în cazul în care proprietarii nu îşi îmbunătăţesc imobilele, primăriile „trebuie să poată achiziţiona/dobândi aceste structuri pentru a le consolida/reabilita, cu finanţare de la bugetul local sau bugetul de stat, după caz“.

La fel, statul vrea să îşi exercite dreptul de preempţiune la cumpărarea clădirilor certificate ca monumente istorice, care sunt vacante şi neutilizate pe o perioadă extinsă şi care sunt avariate. Statul ar putea cumpăra aceste imobile prin Ministerul Culturii conform legii privind protejarea monumentelor istorice.

„Acest cadru legal trebuie să permită conservarea, regenerarea şi, dacă este posibil, schimbarea destinaţiei acestor clădiri“, precizează autorii strategiei. Documentul, la care Ministerul Dezvoltării lucrează de ceva timp, trasează harta locuirii în România până în 2030. Măsurile prezentate schimbă total regulile în ceea ce priveşte construcţia, finanţarea şi reabilitarea locuinţelor.

Exemplul occidental

Propunerile cuprinse în strategia guvernului sunt considerate de specialişti ca unica formă prin care s-ar putea scăpa de ruinele din centrul marilor oraşe. Ştefan Dumitraşcu, arhitectul-şef al Primăriei Sectorului 3, care înglobează cea mai mare parte a zonei istorice a Bucureştiului, argumentează lipsa de interes a proprietarilor de clădiri degradate prin faptul că, în centrul istoric, chiria pentru un restaurant sau club ajunge la 150 euro/mp, iar amenzile sunt mici. Practic, proprietarul unui spaţiu comercial de 100 mp încasează lunar 15.000 euro şi aruncă responsabilitatea către chiriaş, care îşi permite să plătească o amendă de 3.000 de euro pe an la un rulaj de 40.000 euro pe lună, spune Dumitraşcu.

Potrivit acestuia, în urmă cu 15 ani a existat un program în care au fost reabilitate pe bani publici, parţial, şi pe fonduri acordate de ambasade circa 21 de faţade de clădiri din centrul istoric, în zona Curtea Veche, însă rareori banii primăriilor ajung în astfel de lucrări.

„Există ţări cu tradiţie în democraţie în care statul ori achiziţionează ori expropriază cu justă şi prealabilă despăgubire sau chiar fără despăgubire clădirile de patrimoniu. Este o măsură împotriva speculei. Spre exemplu, în legislaţia franceză, dacă, după un număr de ani, proprietarul nu ia măsurile pentru reabilitarea clădirii şi o lasă în continuare să se degradeze, aceasta trece în proprietatea statului fără despăgubire“, exemplifică Dumitraşcu. El consideră că statul ar avea capacitatea să consolideze aceste clădiri, odată intrate în proprietate publică, însă nu vede cu ochi buni investiţiile făcute din bani publici pentru creşterea valorii unor proprietăţi private, cum sunt şi reabilitările termice ale blocurilor vechi.

Semnal de alarmă

Statul are şi astăzi drept de preempţiune în cazul vânzării unor clădiri monumente istorice, însă Ministerul Culturii, care ar trebui să exercite acest drept, nu şi-a făcut simţită prezenţa, spune Eduard Uzunov, preşedintele Regatta Real Estate, companie specializată în vânzarea de vile istorice.

El consideră că intervenţia statului printr-o achiziţie la preţ mic ar crea un precedent şi ar motiva proprietarii să renoveze clădirile avariate. Acest demers nu ar distorsiona piaţa, în opinia lui Uzunov, ci ar creşte valoarea imobilelor restaurate şi ar ieftinii ruinele.

„Au existat în piaţa imobiliară vânzări de vile la 500.000 de euro şi revânzări, după restaurări de alte 500.000 euro, la preţuri de 2,5-3 mil. euro. Atunci mă întreb de ce nu ai vrea să beneficiezi de facilităţile oferite de stat pentru împrumuturi în vederea restaurării pentru a creşte valoarea proprietăţii?“, menţionează preşedintele Regatta.
El aminteşte că mulţi proprietari au intrat în posesia acestor imobile după Revoluţie, prin privatizări sau cumpărare de drepturi litigioase, după care le-au lăsat în paragină. El salută ideea guvernului de a achiziţiona şi renova aceste proprietăţi, proces care ar repune Bucureştiul pe harta turistică a lumii. 

Vandalizate în vederea demolării

În Strategia Naţională a Locuirii se precizează că peste 35% din cele 8,5 milioane de locuinţe din România sunt neglijate şi necesită reparaţii urgente. Acest volum semnificativ de locuinţe deteriorate include peste 10.000 de blocuri finalizate anterior anului 1980 care necesită reparaţii structurale, ale acoperişurilor şi sistemului de încălzire. Multe dintre aceste clădiri sunt părăsite din cauza lipsei de întreţinere, fiind de asemenea instabile din punct de vedere structural. Acestea includ clădirile rezidenţiale istorice.

În unele cazuri, precizează autorii documentului, clădirile au fost abandonate mai mulţi ani, iar proprietarii nu pot fi găsiţi. În alte cazuri, acestea sunt pur şi simplu neglijate, deoarece costul reparării acestora nu este accesibil proprietarului, iar în unele cazuri extreme, „se înregistrează acte de vandalism comise deliberat pentru ca respectivele clădiri să poată fi demolate şi înlocuite cu clădiri noi, moderne“.