Noul sistem de asigurari de concedii si indemnizatii contine informatii contradictorii
Nu stim daca exista vreun record referitor la cel mai lung act normativ din lume, dar noua lege privind reforma in sanatate ar putea concura cu succes. Are nu mai putin de 863 de articole, si asta in forma de inceput.
. In buna traditie legislativa a Romaniei, vom putea vedea cum in timp alte noi articole se vor adauga sub forma deja prea bine cunoscutelor articole cu exponent (exemplu: dupa art.105 urmeaza art. 1051, 1052 si asa mai departe).
Se pare ca devine o moda lansarea legilor mamut care vor sa spuna totul despre nimic. si asta pentru ca niciodata o lege nu poate reglementa integral un anumit domeniu. Cu cat domeniul este mai complex, cu atat probabilitatea ca alte acte normative sa vina si sa completeze actul de baza este mai mare. Un exemplu simplu il reprezinta domeniul accizelor.
Revenind la legea privind reforma in sanatate, observam in primul rand neuniformitatea acesteia. Este evident ca anumite probleme au stat in centrul preocuparilor guvernantilor, in timp ce altele au fost puse acolo ca sa fie si sa dea impresia de intreg.
Spre exemplu, se vorbeste extrem de putin despre contributia pentru concedii si indemnizatii, care a constituit o reala reforma in sistemul de asigurari sociale. Se face doar o simpla referire la cota acestei contributii si se mentine in continuare confuzia referitoare la fondul unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS). Astfel, desi exista un singur fond, sunt doua contributii si cumva se subintelege ca acestea sunt administrate distinct. Cu alte cuvinte, exista doua fonduri, dar care se numesc la fel, iar cine nu intelege, asta e.
Pentru cine nu are habar de noul sistem de asigurari de concedii si indemnizatii, daca citeste Legea nr. 95/2006, nu va intelege nimic in plus. Doar la un moment dat se aminteste ca exista un act normativ care reglementeaza acest sistem, si anume OUG nr. 158/2005.
Referitor la sistemul de asigurari de sanatate, reglementat pana acum de OUG nr. 150/2002, noua lege il preia in totalitate, ceea ce inseamna ca vechea reglementare va fi abrogata integral. Acest lucru se va intampla la sfarsitul lunii mai. Inseamna ca cel putin pana la aceeasi data ar trebui sa fie publicate deja noile norme metodologice care sa vina in aplicarea noilor reglementari.
Sunt interesante informatiile referitoare la cardul de sanatate. Conform noii legi, se vor introduce doua carduri – unul national si unul european. Cardul european va tine loc de asigurarea de sanatate necesara pana in prezent in cazul deplasarilor in alta tara. Cardul va avea o valabilitate de maximum sase luni de la emiterea lui. Cardul national este emis pentru fiecare asigurat si va contine in principal urmatoarele date:
• Datele de identitate si codul numeric personal;
• Dovada achitarii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate;
• Inregistrarea numarului de solicitari de servicii medicale, prin codul furnizorului;
• Diagnostice medicale cu risc vital;
• Grupa sanguina si Rh;
• Data expirarii cardului;
• Numarul de identificare si acronimul casei de asigurari de sanatate care emite cardul;
• Numarul cardului.
Trebuie spus ca varianta aleasa de guvernanti nu este neaparat cea mai buna. Exista posibilitatea sa se emita un singur card cu circulatie nationala care sa cuprinda suplimentar date specifice cardului european. Cu experienta din urma legata de introducerea carnetului de sanatate si a vinietei, precum si de incompetenta manageriala dovedita din sistemul sanitar, avem dubii ca introducerea cardului national va fi cu adevarat posibila pana la sfarsitul anului 2007 si ca sistemul va functiona corespunzator.
Retine, de asemenea, atentia titlul referitor la asigurarile voluntare de sanatate. In opinia noastra alegerea termenului “voluntar” este nepotrivita. De fapt, este vorba de asigurarile private de sanatate, asa cum au fost ele introduse prin Legea nr. 212/2004. Avand in vedere ca deja exista expresia de pensie privata, cea de asigurari private de sanatate venea ca o completare fireasca. S-a inovat terminologic fara nici un fundament, dar asta nu e totul. Noile reglementari introduse prin Legea nr. 95/2006 schimba si sistemul de asigurare facultativa in domeniul medical.
Prin asigurarea voluntara, “asiguratii pot primi indemnizatii atat pentru acea parte a cheltuielilor cu serviciile medicale care excedeaza pachetului de servicii medicale de baza acoperite de sistemul de asigurari sociale de sanatate, cat si pentru coplati, daca acest lucru este prevazut in contractul de asigurare voluntara de sanatate.” Conform prevederilor aceleiasi legi, nu intra in categoria asigurarilor voluntare asigurarile pentru boli profesionale si accidente de munca si serviciile medicale furnizate sub forma de abonament.
Asigurarea voluntara nu o exclude pe cea obligatorie, iar persoanele care pot beneficia de asigurari voluntare sunt cele care au dreptul la pachetul de servicii medicale de baza, in temeiul asigurarilor sociale de sanatate, conform prevederilor legale.
Desi se precizeaza ca angajatorii pot sa incheie contracte de asigurare voluntara de sanatate pentru angajatii lor, aceasta permisiune este pur formala. Asigurarile private de sanatate acordate ca beneficiu suplimentar pentru salariati este deja o practica in companiile care financiar isi permit acest lucru. In acest context, nu trebuie uitat ca aceste cheltuieli sunt nedeductibile fiscal. Daca guvernantii doresc ca in mod real sa sustina asigurarile voluntare de sanatate, ar trebui sa faca mai mult decat sa le dea “binecuvantarea”.
Conform prevederilor legii, “fiecare asigurator autorizat sa practice asigurarile voluntare de sanatate are obligatia, in vederea incheierii contractelor de asigurare de acest tip, sa obtina avizarea de catre directia de specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii Publice a listei furnizorilor de servicii medicale agreati, altii decat cei aflati deja in relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate, si sa reactualizeze aceasta lista inaintea contractarii unui nou furnizor.” Avizul va trebui obtinut, pentru asiguratorii care deja vand produse de asigurare de acest tip, in termen de 90 de zile de la data publicarii legii in Monitorul Oficial. Neindeplinirea acestei obligatii atrage sanctionarea cu amenda cuprinsa intre 25.000 si 50.000 RON.
Pana acum nu am facut decat sa “zgariem” suprafata acestui “bolovan” legislativ care este Legea nr. 95/2006. Sunt inca multe altele care ar putea fi spuse si multe alte intrebari care vor aparea. Datorita faptului ca diferitele reglementari cuprinse in lege urmeaza sa intre in vigoare la date diferite si multe dintre ele asteapta norme de aplicare, ramane de vazut in ce masura declaratia de reforma se va transforma in realitate si, mai ales, in ce masura rezultatele ei vor fi benefice pentru societatea romaneasca. Se fac cumva pariuri?
