"Avem această întrebare: ce fel de viitor (alegem – n.r.) pentru România? Exportator competitiv sau piaţă de desfacere pentru străini? (…) Dacă vrem să fim exportatori, trebuie să ne gândim şi care sunt politicile care îi stimulează mai degrabă pe exportatori decât pe cei care produc pentru consumul intern. În politica fiscală, una este să stimulezi consumul, de exemplu prin reducerea TVA, şi alta să stimulezi producţia de exemplu prin reducerea CAS; în politica monetară, una este să stimulezi exporturile cu o uşoară depreciere a monedei, şi alta să stimulezi importurile cu aprecierea monedei naţionale, în politica structurală, dacă vrei exporturi trebuie să ai reforme structurale gen infrastructură, o mai bună administraţie etc", a spus Lazea.

El a explicat şi care sunt pericolele în cazul în care se optează pe stimularea consumului. "Care ar fi problemele atunci când stimulăm o creştere bazată pe consum? În cazul în care capacitatea de producţie internă nu poate să răspundă cererii sporite de consum, se va apela la creşterea importurilor şi, pe cale de consecinţă, a datoriei.(…) În plus, una este să stimulezi consumul atunci când ai un deficit de cerere (cum a fost şi este încă în România până în trimestrul doi al acestui an) şi alta când se trece de la deficit de cerere la exces de cerere, cum se va întâmpla în România din trimestrul trei. Asta duce la reaprinderea inflaţiei", a explicat miercuri Lazea în cadrul unei conferinţe de specialitate, menţionând că vorbeşte în nume personal.

Mai mult, Valentin Lazea susţine că un alt risc al unei astfel de abordări constă în faptul că România ar putea fi tentată să intre în aşa-zisă capcană a venitului mijlociu (specifică ţărilor care au avansat de la un nivel redus al veniturilor pe cap de locuitor la un nivel mai ridicat şi decid să se relaxeze). "Este capcana în care cad cele mai multe ţări care ajung în jur 10.000 de dolari pe locuitor şi care spun hai să ne relaxăm, ne-am chinuit destul până acum, venim de la 2.000 de dolari pe cap de locuitor, hai să mai trăim şi mai bine, că o viaţă are omul", a explicat Lazea.

În plus, oficialul citat a reamintit faptul că, în perioada 2004 – 2008, România a crescut pe bază de consum, iar în perioada 2009 – 2014 pe bază de exporturi, iar acum, la cererea consumatorilor şi a producătorilor, "politicul răspunde cu promptitudine şi creşte consumul". "Există iluzia în mediul antreprenorial că recenta criză este datorată exclusiv mediului extern. Este fals! Cu sau fără criză, în România o mare nevoie de ajustare şi de reformă tot ar fi apărut mai devreme sau mai târziu", a mai spus Valentin Lazea.

El a adresat şi o întrebare pe care a catalogat-o ca fiind de un milion de dolari: "De ce o ţară care exportă o duce mai bine decât una care consumă?". Pentru că ţările pe excedent comercial au trecut mult mai bine de criză decât celelalte, o concurenţă externă puternică stimulează inovarea şi responsabilitatea în afaceri, iar un stat care rezistă tentaţiei consumeriste este mai puţin tentat să pice în capcana venitului mijlociu, a răspuns Lazea.

Potrivit acestuia, există şi o serie de veşti bune pentru perspectiva de creşterea economică a României pe bază de exporturi, şi anume faptul că mai mult de jumătate din investiţiile străine directe intrate în România în ultimi ani au venit în ramuri exportabile, iar în structura exporturilor româneşti predomină grupa medium-high tech (39% din total exporturi) şi în creştere, deşi alte ramuri, cum ar fi agricultura şi turismul sunt în continuare pe deficit din cauza unor politici nepotrivite.

În plus, Valentin Lazea susţine că ipoteza potrivit căreia economia românească este dominată de firmele străine nu este confirmată de datele Băncii Naţionale, potrivit cărora capitalul românesc încă predomină atât ca cifră de afaceri (54% în 2014), cât şi ca active totale (tot 54%), valoare adăugată brută (51%), dar şi la număr de salariaţi (70%). AGERPRES