Nu trebuie să uităm că Laura Codruţa Kovesi a avut în trecut gradul militar de colonel, însă acesta i-a fost retras în 2012 printr-o decizie a ministrului Apărării, Corneliu Dobriţoiu.

Recent, Kovesi a făcut o plângere prealabilă împotriva hotărârii Secţiei pentru procurori a CSM prin care i s-a respins cererea de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Chiar dacă aceste metode de dobândire a gradului profesional fără examen, au încetat încă din 2009, fosta şefă a DNA vrea să o ia pe scurtătură şi să-şi asigure astfel prezenţa legală la Parchetul General, scrie stiripesurse.ro.

Până la o decizie finală în acest caz mai sunt câteva zile, deoarece Secţia pentru procurori a CSM se va pronunţa în şedinţa din 26 februarie asupra plângerii prealabile formulate de Kovesi. Mai mult, iniţial, Secţia a respins în unanimitate cererea fostei şefe a DNA, iar Kovesi se așteaptă la o noup respingere, ca apoi să atace decizia în instanţă.

Zilele trecute a ieşit la iveală faptul că regulamentul pentru înfiinţarea Parchetului European prevede că procurorul-şef trebuie să aibă cel mai înalt grad profesional în ţara sa. Kovesi are însă doar grad de parchet de pe lângă tribunal. Deşi a trecut de selecţia tehnică, această problemă ar putea să iasă la iveală oricând, chiar şi după o eventuală numire în funcţie, când un viciu de procedura ar putea afecta inclusiv activitatea Parchetului European.

Conform legii, procurorii care activează la DNA şi DIICOT capătă temporar grad de PÎCCJ, pe perioada desfăşurării activităţii la parchetul special. Odată întorşi la parchetul de unde provin, aceştia recapără şi gradul profesional dobândit prin examen. După OUG 92/2018, Laura Codruţa Kovesi nu a mai îndeplinit condiţiile legale pentru a fi delegată la Parchetul General, având doar grad de parchet de tribunal. Cu toate acestea, Secţia pentru procurori a CSM a decis păstrarea acesteia la PÎCCJ, unde a fost delegată de Augustin Lazăr imediat după revocarea de la DNA. Astfel, Kovesi nu doar că nu se întoarce la parchetul la care a fost numită (DIICOT Sibiu), ci doreşte şi să sară etapele legale pentru dobândirea gradului profesional.

Începând cu anul 2007, un număr mare de procurori care au activat în cadrul DIICOT și DNA, revenind la posturile ocupate anterior, au solicitat recunoașterea gradelor profesionale specifice DIICOT și DNA, fără să fi parcurs procedurile de concurs în vederea obținerii acestora. Deşi CSM a respins solicitările, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în mod constant asemenea cereri prin hotărâri irevocabile. Această discriminare a luat sfârşit odată cu adoptarea OUG 56/2009. Potrivit actului normativ, "de la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcționeze potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul DNA şi DIICOT își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul acestor direcții".

Împotriva recunoaşterii gradelor profesionale fără concurs se exprima în 2009 şi Forumul Judecătorilor: "O rupere nejustificată a echilibrului în rândul magistraţilor este cauzată de crearea jurisprudenţială a unei căi lăturalnice pentru anumiţi procurori pentru accedere în gradul cel mai înalt şi, posibil, omisso medio, prin eludarea concursurilor la care judecătorii şi ceilalţi procurori sunt supuşi. Această situaţie contravine, totodată, şi dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare."