UPDATE:

Laura Codruța Kovesi a primit verdictul celor de la CEDO. Magistraţii susținut că fosta şefă a DNA nu a avut cum să conteste decizia de revocare a ei din funcție și că că demiterea ei a fost abuzivă.

În decizia CEDO, se arată că magistrații sunt de acord cu temeinicia obiecției preliminare a Guvernului în ceea ce privește neepuizarea căilor de atac interne și o respinge. În plus, CEDO consideră că a existat o încălcare a articolului 6 și 1 din Convenție dar și o încălcare a articolului 10 din Convenție.

Știre inițială

Ziua de astăzi este extrem de importantă pentru Laura Codruța Kovesi. Fosta șefă a DNA ar putea da o lovitură de proporții dacă CEDO va decide în favoarea plângerii depuse de chiar de ea, referitoare la revocarea din funcţie în 2018.

Fosta șefă a DNA a susținut că i-au fost încălcate mai multe drepturi. Potrivit unui răspuns al Laurei Codruța Kovesi transmis de biroul de presă al Parchetului General și citat de Europa FM, fosta șefă a DNA a formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care a arătat că i-au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunțată de Curtea Constituțională.

„Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de «intervenientă» pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea”, a arătat Kovesi.

Ea a explicat că i-a fost imposibil să conteste decizia la CCR, inexistența unei căi de atac fiind stabilită de însăși motivarea deciziei CCR.

„Astfel, am reclamat și faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din 30 mai 2018. În procedura în care Curtea Constituțională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanțiile unui proces echitabil sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern <>, un temei de drept și o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestație privitoare la drepturile și obligațiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiției și decise de Curtea Constituțională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac”, se mai arată în răspunsul transmis de fosta șefă a DNA.

Cum a fost revocată din funcție

Procesul revocării din funcție a lui Kovesi a debutat în februarie, inițiativa aparținându-i ministrului de atunci al Justiției, Tudorel Toader. Acesta a susținut că fosta șefă a DNA a tergiversat unele dosare și că  și-a depășit atribuțiilor atunci când DNA a anchetat Guvernul pentru controversata Ordonanță 13. Kovesi a fost acuzată de comportament autoritar și discreționar, i s-a reproșat refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament sau lipsa unei reacții adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploiești. Ulterior, au apărut și niște înregistrări care ar fi demonstrat abuzurile comise de procurori de la DNA Ploiești, iar PSD – ALDE au cerut să fie luate măsuri împotriva pretinselor abuzuri. Raportul lui Tudorel Toader a primit aviz negativ din CSM. Acesta a sesizat însă CCR iar judecătorii au constatat, în 30 mai, existenta unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul Justiției și președintele Klaus Iohannis. În final, Iohannis a fost nevoit să semneze decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi.