''Într-un caz investigat anul trecut, în care a fost implicat un secretar de stat din Ministerul Sănătăţii şi faptele de corupţie au vizat achitarea unui comision de peste 10% din valoarea contractului pentru achiziţionarea de aparatură medicală, investigaţiile, măsurile preventive şi trimiterea în judecată au vizat şi compania care a oferit mita. A fost solicitată şi luarea unei măsuri preventive faţă de aceasta companie, şi anume interzicerea pe o perioadă de 60 de zile de a încheia anumite acte juridice, cum a fost în speţa noastră contractul de achiziţie publică, dar şi interzicerea, pe o perioadă de 60 de zile, de a participa la proceduri de achiziţie publică. Cred că această abordare trebuie să o extindem şi în alte domenii, astfel încât cei prinşi o dată că dau mită să nu mai poată intra în domeniul achiziţiilor publice, indiferent cât de mare este compania, indiferent că vorbim despre o companie românească sau străină'', a spus Kovesi.

În opinia sa, companiile în domeniul sănătăţii, şi nu numai, ar trebui să implementeze mecanisme adecvate să prevină corupţia.

''Un alt specific al cauzelor investigate de DNA în domeniul sănătăţii a vizat prestările de servicii în spitale. Analizele sau anumite investigaţii medicale, cum sunt ecografiile, tomografiile s-au decontat, deşi în realitate aceste servicii nu s-au prestat. Au fost identificate contracte cu furnizori privaţi, deşi spitalele aveau dotările necesare pentru anumite servicii sau medicamente, echipamente luate în comodat de la diverse companii private, pentru care s-au cumpărat apoi consumabile fără licitaţie. În toate aceste cazuri nu au fost investigate doar persoanele fizice, funcţionarii care au lucrat în sistemul de sănătate, ceea ce este mai important este că au fost investigate persoanele juridice, companiile, firmele care au dat mită sau foloase ilegale pentru a câştiga contractele de achiziţie publică'', a adăugat Kovesi.