Undeva în Suedia, pe la jumătatea drumului dintre Malmö și Göteborg , orășelul Ängelholm pare adormit. Însă, la câțiva kilometri, pe locul unei foste baze a aviației militare, zgomotul surd al motoarelor turate fără milă sperie păsările și dă fiori reci celor care trec, necunoscători, prin zonă. Dincolo de gardul din sârmă ghimpată, în halele care se înalță amenințătoare la margina fiordului, câteva zeci de angajați în salopete se învârtesc, aparent haotic, în jurul unor componente mecanice, cabluri și bucăți de fibră de carbon din care va rezulta, în câteva zile, o mașină al cărei preț minim depășește 1,8 milioane de euro, Regera. Bine ați venit la Koenigsegg!

Inconștientul Christian

Un bărbat trecut de 40 de ani, masiv, chel și cu un zâmbet greu de interpretat, este cel care poartă pe umeri responsabilitatea întregii companii. Una care îi poartă numele, pentru că șeful producătorului suedez de mașini cu sediul la Ängelholm se numește Christian von Koenigsegg, iar povestea sa este la fel de uimitoare ca și cel mai nou produs al său prezentat în urmă cu câteva săptămâni la expoziția auto de la Geneva, Regera.

La vârsta de cinci ani, Christian Erland Harald von Koenigsegg, mergea cu prietenii săi la un film norvegian, „Flåklypa Grand Prix“, în care un umil mecanic de biciclete împreună cu un prieten construiau o mașină de curse cu care câștigau mai apoi în fața mărcilor care dominau pe atunci campionatul. „Îmi amintesc că am ieșit din cinematograf și am mers pe jos până acasă gândindu-mă doar că asta vreau să fac când voi fi mare“, mărturisește acum von Koenigsegg. Și, spre deosebire de mulți copii care au renunțat la visele lor de a fi astronauți, medici sau pompieri, a continuat să creadă în visul său. În 1994, la 22 de ani, Christian fondează compania Koenigsegg Automotive AB și începe să își pună în aplicare planurile pe care, până atunci, le cunoștea doar el. Ar mai fi de spus că, înainte de a începe să producă mașini, temerarul a încercat să vândă unor companii ideea de a stoca datele pe cip-uri și nu pe CD. Ba chiar a pus la punct un sistem prin care bucățile de parchet puteau fi îmbinate fără alte accesorii printr-un simplu click. Nimeni nu a crezut pe atunci în ideile sale însă, ulterior, atât mediile de stocare cât și modurile de fixare a parchetului s-au dovedit copii destul de exacte ale planurilor lui Koenigsegg. Iar companiile care au brevetat aceste invenții au câștigat milioane sau chiar miliarde de euro.

Prima mașină

La doar doi ani după demararea activității, Koenigsegg Automotive AB prezintă primul său prototip. Koenigsegg CC era răspunsul lui Christian la faimoasele modele McLaren F1 și Ferrari F40 și era inspirat din acestea. Însă cu mici detalii tehnice inedite și brevetate. Astfel, prima invenție a fost „Dihedral Synchrohelix Door Actuation System“, mai exact un mod de deschidere a ușilor către exterior și în sus. Până la acea dată mașinile care utilizau sisteme similare aveau deschiderea ușilor în două etape, însă CC a fost primul vehicul la care totul era executat dintr-o singură mișcare. A urmat „Rocket Catalytic Converter“, un sistem care îmbunătățește radical performanțele și care a stat la baza recordului stabilit de primul model „de serie“ al companiei, CC8S. Acesta a fost considerat în 2002 de „Cartea Recordurilor“ cea mai puternică mașină aflată în producție. Motorul care anima CC8S, un V8 de origine Ford, a fost complet modificat la Ängelholm pentru a furniza 655 CP, iar rezultatul a fost uimior: 0-100 km/h în 3,5 secunde și o viteză maximă de 390 km/h. Doar 6 modele au fost comercializate. Au urmat noi invenții brevetate și noi modele precum CCR, CCX, Trevita, Agera sau One:1. Toate deținătoare ale unor recorduri sau ale unor titluri acordate de organisme internaționale sau publicații cu renume. Este bine de știut că, în întreaga sa istorie de… doar 22 de ani, mica uzină Koenigsegg din Ängelholm nu a produs niciodată mai mult de 12 vehicule pe an, iar Christian von Koenigsegg speră acum să majoreze producția „măcar până la 15 – 20 unități. Asta ne-ar face să ne simțim bine“.

Ucigașul de hypercar-uri

Cea mai nouă creație a companiei a apărut în acest an și poartă numele Regera. Conform șefului Koenigsegg, sistemul hibrid al Regerei dezvoltă „mai mult de 1.500 CP“, iar această forță este transmisă către roți prin ceea ce el numește „Koenigsegg Direct Drive“ (KDD). Mai exact, bolidul nu are o cutie de viteze convențională ci un simplu ambreiaj hidraulic cu o singură treaptă. Interesant este și modul de producere al puterii. Propulsorului termic, un V8 de 5.0 litri care dezvoltă 1.115 CP (!), îi este atașat un motor-generator de 218 CP. Apoi, după ambreiaj și reductor, se află alte două motoare electrice de câte 245 CP care transmit puterea direct către roțile corespunzătoare din spate. Rezultatul? 0-100km/h în 2,8 secunde. 0-400 km/h în 20 de secunde. Iar viteza maximă, doar pe circuit, este de 410 km/h. Faimosul Bugatti Chiron nu poate decât să se încline.