Președintele Klaus Iohannis discută, marți, în sistem de videoconferință, cu președintele Consiliului European, Charles Michel și cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, informează Administrația Prezidențială.

Videoconferința este programată pentru ora 18 și, potrivit anunțului Administrației Prezidențiale, are loc în pregătirea reuniunii Consiliului European din 24-25 septembrie

Printre temele reuniunii liderilor UE de la finalul lunii septembrie sunt situația din Mediterana și evenimentele din Belarus.

”Orice diferend se rezolvă pe cale amiabilă”

Președintele Klaus Iohannis a declarat recent că România este îngrijorată de tensiunile dintre Turcia și Grecia din Marea Mediterană.

”Evident că ne îngrijorează. Aceste tensiuni care au crescut în ultimele săptămâni nu ne fac bine nici UE nici NATO. Noi am fost din capul locului de părere că orice diferend se rezolvă pe cale amiabilă, nu prin înarmări și gesturi care pot fi prost înțelese”, a spus președintele României.

Acesta a precizat că ”acum” nu sunt motive de îngrijorare punctuale pentru România din cauză că Turcia explorează în Marea Neagră în apropierea perimetrului românesc Neptun Deep.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a anunţat recent descoperirea celor mai mari depozite de gaze naturale din istoria Turciei, un câmp din Marea Neagră care ar conţine 320 de miliarde metri cubi de gaze naturale.

Turcia intenţionează să devină un exportator net de energie

Erdogan a mai spus că Turcia intenţionează să înceapă să utilizeze aceste resurse încă din 2023 şi să devină un exportator net de energie.

Locul unde au fost descoperite gazele naturale este perimetrul Tuna-1, amplasat aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei, la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii.

Petrimetrul turcesc Tuna-1 se află nu departe de blocul Neptun din România, estimat la 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii.

Aceste gaze ar asigura auto-suficienţa României, iar dacă vor fi exportate ar permite României să devină un hub regional în aprovizionarea cu gaze.

Modificări legislative care să asigure stabilitate

România are proiecte de gaze în ape de mică adâncime dar rezervele de gaze din blocul Neptun, descoperite în urmă cu opt ani de Petrom şi Exxon, nu au fost încă exploatate. De asemenea, o companie susţinută de fondul Carlyle Group explorează şi ea un perimetru din apele teritoriale ale României şi intenţionează să livreze primele cantităţi de gaze naturale în 2021.

ExxonMobil, care şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din România, şi OMV Petrom explorează zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră. Cele două companii au participaţii egale în proiect, iar decizia finală de investiţii pentru extracţia resurselor nu a fost încă luată.

OMV Petrom a anunțat, în repetate rânduri, că vrea să continue proiectul Neptun Deep, însă este nevoie de modificări legislative care să asigure stabilitate, competitivitate fiscală şi dreptul la o piaţă liberă a gazelor.

Foto: INQUAM / George Călin