mie de pagini de stenograme, audierea a zece reprezentanti ai societatii civile, expertize financiar-contabil si juridice, analiza monitorizarilor realizate de organizatii non-guvernamentale de profil si mass-media si a rapoartelor unor organisme internationale. In teoria parlamentara: un comportament democratic. Pe de alta parte, au fost 15 parlamentari furiosi, declaratii belicoase in presa, barfe, colportari, atacuri murdare, comunicate patetice ale TVR, interviuri pro si contra, scandal! In realitate: comportament dambovitean. Toate aceste furtuni s-au desfasurat in jurul Comisiei parlamentare de ancheta privind evaluarea activitatii Televiziunii si Radioului public. Pana la urma, ceea ce conteaza sunt concluziile raportului, dar mai cu seama recomandarile in frunte cu inlocuirea celor doi presedinti generali, Valentin Nicolau si Dragos Seuleanu. Ce a gasit comisia la Televiziunea Romana? Conform raportului, dezinformare, manipulare, omisiune de stiri, eliminarea informatiilor critice la adresa guvernului Adrian Nastase si a PSD, supralicitarea informatiilor critice la adresa liderilor opozitiei si limitarea accesului acestora pe post. Raportul arata ca deciziile manageriale au fost centralizate, ca realizarea investitiilor si distribuirea dotarilor pe departamente s-au facut defectuos, prin acordarea unui statut privilegiat pentru TVR1 si Departamentul Stiri (ce ironie, tocmai departamentului care furniza niste Jurnale de nevazut!). Raportul releva neclaritati in privinta cheltuielilor efectuate pentru filme sau publicitate, cu privire la plata drepturilor de autor si datoriilor clientilor TVR. Documentul arata ca salariul brut al presedintelui Valentin Nicolau nu a fost fixat conform legii. Acesta este in valoare de 80 de milioane lei, la care se adauga un spor de vechime de 20%.Ce semnaleaza raportul la Radiodifuziune? Lipsa de obiectivitate, consultanta acordata PSD de Seuleanu pentru diversiuni in batalia cu oponentii politici, evitarea de catre realizatorii emisiunilor in direct a liderilor Opozitiei, participarea unor personalitati politice ale Puterii la spectacolele din strainatate ale Orchestrei Nationale Radio si multe alte ingerinte in politica editoriala.Prima concluzie referitoare la stilul de conducere al lui Seuleanu se refera la hotararile Consiliului de Administratie, care erau luate, uneori, fara comunicarea in prealabil a intregii documentatii aferente, mai ales in cazul problemelor delicate. De asemenea, raportul semnaleaza politica investitionala deficitara si distribuirea dotarilor pe departamente si directii, cu acordarea unui statut privilegiat pentru Radio Romania Actualitati si Camera Stirilor. Despre criza de comunicare, raportul spune ca relatiile dintre conducere si unii realizatori erau tensionate, sistemul acordarii de prime era discutabil si o serie de consilieri ai lui Seuleanu erau mentinuti in functie pe criteriul unic al fidelitatii fata de sef. Au mai fost mentionate semne de intrebare asupra contractelor incheiat cu companii private de servicii. Foarte interesante sunt detaliile privind cele sapte deplasari in strainatate (numai in perioada 2003-2004) ale presedintelui radioului.

Concluziile comisiei asupra activitatii TVR si SRR

• Preponderenta stirilor cu caracter senzational in detrimentul celor cu continut informational relevant pentru natiune.
• Manipularea jurnalelor de stiri si a talk-show-urilor pentru a evita criticile aduse guvernului; organizarea unor dezbateri plictisitoare in cadrul campaniei electorale.
• Lipsa informatiilor critice la adresa partidului de guvernamant si prezentarea liderilor aflati la putere, aproape in exclusivitate pe parcursul anului 2004, in context pozitiv sau neutru.
• Dezinformarea, prin omisiunea evenimentelor si subiectelor care ar fi afectat imaginea publica a membrilor autoritatilor publice.
• Existenta unui management discretionar, manifestat in dispret fata de banul public si de legislatia in vigoare.
• Orientarea managementului pe interese personale sau de grup, cu ignorarea misiunii publice a celor doua institutii.
• Existenta unui partizanat in reflectarea realitatii si in derularea activitatii (contracte cu firme manageriate de persoane suspectate de conflict de interese).
• Folosirea institutiilor pentru rafuieli politice, dispute persoanale, riposte, vendete.
• Descurajarea multor persoane la inceput de drum prin promovarea, sub diferite forme, a unor persoane mai in varsta, dar obediente.
• Intretinerea unei atmosfere de tensiune, stimularea oportunismului.