Într-un interviu acordat marţi seara la telefon unui editorialist al cotidianului american, interviu publicat miercuri, democratul a confirmat poziţia pe care a exprimat-o înainte de alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie, conform agerpres.ro

În septembrie, el a scris într-un articol că dacă Teheranul revine la „o respectare strictă” a limitelor impuse programului său nuclear prin acordul internaţional din 2015, SUA vor reveni la rândul lor în acord, ca „punct de plecare” pentru viitoare negocieri.

Declarația lui Joe Biden

„Aceasta va fi dificil, însă da”, a declarat Joe Biden atunci când a fost întrebat de jurnalistul de la NYT dacă îşi menţine poziţia în această problemă. „Cea mai bună modalitate de a înregistra o anumită stabilitate în regiune” este de a ne ocupa de programul nuclear al Teheranului, a spus Biden. Dacă Iranul se va dota cu bomba atomică, va exista o cursă a înarmării nucleare în Orientul Mijlociu, iar aceasta este „ultima chestie blestemată de care e nevoie în această parte a lumii”, a insistat viitorul preşedinte american.

Revenirea în acord ar însemna ridicarea sancţiunilor impuse de Donald Trump după ce a retras SUA din acesta, în 2018. Ca răspuns la sancţiuni, Iranul a renunţat progresiv la angajamentele sale asumate în cadrul acordului.

Doar după o revenire a Washingtonului şi Teheranului în acest acord, „cu consultarea aliaţilor şi partenerilor noştri, vom angaja negocieri şi acorduri ulterioare pentru a înăspri şi prelungi restricţiile nucleare impuse Iranului şi pentru a aborda programul de rachete” iranian, a explicat Joe Biden.

Potrivit publicaţiei americane, noua administraţie va căuta, în timpul acestor negocieri, să extindă durata restricţiilor asupra producţiei iraniene de materiale fisionabile ce pot fi utilizate pentru fabricarea bombei nucleare şi să abordeze problema activităţilor Teheranului şi grupărilor sale aliate în Liban, Irak, Siria şi Yemen.

NYT a adăugat că preşedintele ales Biden ar dori să extindă aceste discuţii dincolo de ţările semnatare ale acordului din 2015 (SUA, China, Rusia, Franţa, Germania, Regatul Unit şi Iran), inclusiv cu ţări vecine şi rivale ale Iranului, precum Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite.