Isărescu a ținut să precizeze și că , în anii 1990, în Parlament  „nu se intra fără un stuidiu de impact. 

„În calitate de veteran trebuie să vă spun ceva din anii precedenţi. Eram prin anii 90 şi sub presiunea istoriei, a timpului, trebuia să promovăm legi. Legile reformei în 91, 92, 93. Nu intram niciodată în Parlamentul României de atunci când ni se punea întrebarea aceasta: aveţi un studiu de impact şi puteam să vin şi să spun …ştiţi presiunea timpului, trebuie să facem reformă, tranziţia nu aşteaptă. Trebuie să facem un studiu de impact. Faptul că acum se discută legi fără un studiu de impact este un lucru care trebuie să ne dea de gândit. A veni cu o lege care spune că am înţeles eu că aşa e în Uniunea Europeană nu este suficient. În primul rând că trebuie să vezi ce e Uniunea Europeană, pentru că nu e o Uniune standardizată din punct de vedere financiar – bancar. E cu multe divergenţe şi diferenţe. Apoi aş pune întrebarea: de la a spune că vrem ca în România creditarea să fie ca în Uniunea Europeană şi până la a propune o lege să avem nivelul trai în România ca în Uniunea Europeană câţi paşi sunt? Sunt numai câţiva. Sunt numai câţiva paşi şi o să ne pomenim şi cu o lege din asta care să ne spună că trebuie să trăim la fel de bine ca în Uniunea Europeană”, a spus Isărescu. 

Guvernatorul băncii centrale a afirmat că este periculos să vorbeşti numai în interiorul unei instituţii şi mesajele să nu poată trece dincolo de zidurile clădirii pentru că populaţia, in extenso, trebuie să cunoască noţiunile valorilor financiare pentru a face faţă complexităţii produselor financiare din prezent dar şi complexităţii vieţii de zi cu zi. 

‘Altfel, oricând un eşec poate să fie transferat de operaţiunea propriu-zisă. Creditul să nu mai fie credit, să ajungă un fel de donaţie cu accept numai dintr-o singură parte şi cu argumentaţia că nu este dat înapoi, deci nu mai e credit pentru că debitorul nu a înţeles despre ce este vorba. Acesta ar bulversa total mecanismele financiare, ar distruge piaţa creditului o asemenea accepţiune, un asemenea debalans şi ar crea multiple probleme în lanţ în funcţionarea economie de piaţă’, a spus Isărescu. 

 

Senatul României a aprobat recent un proiect de lege care plafonează dobânzile pentru credite și l-a trimis către comisiile de specialitate din Camera Deputaților fără să existe un studiu de impact. 

Studiu de impact comandat de bănci: plafonarea dobânzilor poate duce la dispariția creditului de consum din ofertele anumitor bănci

Un astfel de studiu a fost realizat de KPMG, la comanda băncilor. Dopcumentul relevă că impactul legii asupra sistemului bancar și al populației ar fi unul semnificativ.

Dacă legea privind plafonarea dobânzilor va fi adoptată în forma ei actuală, veniturile băncilor vor scădea semnificativ şi vor ajunge la un nivel care nu va mai permite acioperirea tuturor costurilor de creditare, spune Angela Manolache, partener pe zona de consultanţă în cadrul KPMG.

Citând un studiu realizat de companie pentru Asociaţia Română a Băncilor, Manolache a arătat că, în aceste condiţii, băncilor vor trebui să îşi revizuiască semnificativ ofertele de creditare.  La nivelul consumatorilor aceasta ar însemna un acces mai greu la credit. 

Cei mai afectaţi vor fi clienţii care vor să ia credite de consum în lei, pe perioade scurte şi mai ales cei care ar vrea să opteze pentru produsele cu dobândă fixă. 

” Vom asista la o restrângere a creditării. Unele bănci ar putea chiar să renunţe definitiv la creditele de consum. Altele ar putea să nu mai prelungească liniile pentru cardurile de credit şi pentru descopritul de cont. Perioada de graţie pentru aceste produse nu va mai exista. Creditele cu dobândă fixă pe perioade lungi vor fi şi ele afectate. Nu în ultimul rând am putea asista la o revenire a creditului în valută, care nu este afectat de lege, dar care aduce riscul valutar”, a explicat Manolache. 
Senatul a aprobat, la finalul lunii februarie, proiectul de lege prin care dobânda anuală efectivă (DAE) este limitată la de 2,5 ori dobânda legală, adică dobânda de politică monetară (2,25% în prezent) în cazul creditelor ipotecare şi la 18% în cazul creditelor de consum.

În prezent nu există limită de dobândă în contractele de credit încheiate între firme şi persoanele fizice. Potrivit proiectului, însă, limitele s-ar aplica şi contractelor în derulare.

Proiectul deputatului Daniel Zamfir nu a venit, însă, şi cu un studiu de impact de genul celui realizat de KPMG pentru ARB.