Printre persoanele agreate de Klaus Iohannis să preia președinția PNL sunt Robert Sighiartău sau Dan Motreanu, liberali cu care șeful statului a colaborat bine în ultimii ani. Pot să apară  alte nume cu care președintele are o relație verificată în timp.

Data demisiei lui Ludovic Orban este încă discutată. Există două variante la Cotroceni: imediat sau după finalizarea negocierilor politice privind  alcătuirea noii majorități parlamentare, implicit a viitorului Executiv.

Acțiunile lui Nicolae Ciucă, girate de șeful statului

Iohannis  le-a arătat public liderilor PNL care este scopul său. Primul pas: propunerea  ministrului  M. Ap. N., Nicolae Ciucă pentru funcția de viitor premier. Acesta s-a și pus eficient pe treabă din prima zi de activitate în Palatul Victoria. 

Înlocuiește zi de zi conducerile politice ale Secretariatului General al Guvernului, a Cancelariei premierului și a Corpului de Control al prim-ministrului, cu tehnocrați. Și este doar începutul.

Lideri liberali ne-au spus că șeful statului lucrează de mai mult timp împreună cu Nicolae Ciucă la un plan complex  de refacere a principiilor și practicilor pe care trebuie să se bazeze o guvernare eficientă. 

Un prim principiu: decuplarea partidelor care vor compune viitorul guvern de la sifonarea banilor publici către clientela politică centrală și locală. Practică veche a tuturor partidelor din România.

Un alt principiu: toți miniștrii propuși de PNL să fie performanți. Cerință valabilă și pentru viitorii parteneri de guvernare ai PNL, respectiv USR-Plus și UDMR.

După constituirea viitorului executiv se are în vedere și auditarea prefecților, urmând apoi înlocuirea multora dintre ei cu profesioniști. 

,,Baronii,,  centrali și locali vor fi înlocuiți cu fețe noi

În paralel, Iohannis a conceput și planul de restructurare a PNL de sus până jos precum și pe  cel de rebranduire pe fond a formațiunii  pentru a-i imprima imaginea de partid anti-corupție, alcătuit din profesioniști. 

Supărarea președintelui Klaus Iohannis  pe Ludovic Orban și pe o mare parte a liberalilor din conducerea centrală și locală constă  atât pe prăbușirea electorală serioasă a partidului într-un an de zile, de 20%,  cât și pe practicile politice aplicate.

 Câteva exemple: politizarea excesivă a funcțiilor din administrația centrală și locală pe model PSD sau complicități în organizații județene cu alte partide, în scop electoral, nu în interes public.

În ianuarie 2020, PNL avea un potențial electoral de 45%. După  alegerile parlamentare din 6 decembrie, scorul PNL a ajuns la 25-26%. 

Viitoarea conducere a PNL pe care o previzionează Klaus Iohannis urmează să analizeze și performanțele profesionale și politice ale șefilor organizațiilor teritoriale ale partidului. Și înlocuirea acestora , acolo unde este cazul, cu alți liberali cu profil de profesionist  anti-corupt.

Totodată, șeful statului dorește ca liberalii să-și creeze o echipă de experți la partid, ca rezerve calificate profesional pentru a putea înlocui  miniștri sau alți demnitari guvernamentali atunci când va fi nevoie.

Klaus Iohannis are susținători în PNL pentru aplicarea resetării în forță a partidului. Și printre liderii centrali și printre șefii de organizații județene. Planul șefului statului nu implică gonirea din partid a celor care vor fi înlocuiți, ci aducerea în față a unei noi garnituri de lideri care să conducă după alte valori principalul partid de guvernământ.