Klaus Iohannis a promulgat în data de 27 octombrie legea care include în categoria persoanelor care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare, persoanele care au locuit sau au lucrat cel puţin 30 de ani în comuna Marca şi satele aflate în componenţa sa, localităţi afectate de poluarea remanentă în urma extracţiilor de ţiţei din zona Suplacu de Barcău.

Actul normativ vizează modificarea art. 1 alin.(2) din Legea nr. 218/2015 privind protejarea şi sprijinirea persoanelor afectate de emisiile de substanţe nocive provenite din extracţiile de ţiţei din zona Suplacu de Barcău.

Cine va beneficia de reducerea vârstei de pensionare

Astfel, vor beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare, şi persoanele care au locuit în ultimii 30 de ani în comuna Marca şi satele Leşmir, Marca, Port, Şumal Marca-Hută, din judeţul Sălaj, pe lângă cele care au locuit în comuna Suplacu de Barcău din judeţul Bihor şi satele aflate în componenţa sa: Borumlaca, Dolea, Foglaş, Valea Cerului şi Vîlcelele.

Lovitură pentru milioane de pensionari

Mulți oameni importanți din domeniu sunt de părere că trebuie evitată creșterea punctului de pensie cu 40 de procente. Mai precis, academicianul Aurel Iancu, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, economistul șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lezea, Ella Kallai și Laurian Lungu au trimis o scrisoare deschisă prin care susțin că este vital ca majorarea pensiilor cu 40 de procente să fie evitată, având în vedere că economia nu poate susține o astfel de majorare.

Aceștia au mai precizat că, în caz contrar, consolidarea fiscală/bugetară graduală, care să protejeze redresarea economică, va deveni una forţată.

„Lupta cu pandemia nu s-a terminat şi avem de gestionat o criza economică fără precedent, care afectează sever ramuri ale economiei şi distruge locuri de muncă. Marea provocare este cum să avem redresare, creştere economică cu consolidare fiscală/bugetară în anii ce vin. România a început lupta contra virusului corona cu deficite bugetar şi extern (de cont curent) de peste 4% din PIB, între cele mai înalte din UE.

Aceste deficite au limitat marja de acţiune a Guvernului. În timp ce creşterile mari de deficit bugetar ale altor state din UE sunt cauzate de efecte ale pandemiei, aproape jumătate din deficitul probabil din acest an la noi este componenta sa structurală, care nu ţine cont de poziţia ciclică a economiei. Cu cât cresc mai mult cheltuielile rigide (salarii, pensii, cheltuieli cu dobânzi) în buget, cu atât mai limitat devine spaţiul de a sprijini economia, de a limita efectele sociale negative”, se arată în document.